Un profesor din Constanţa, împreună cu două foste eleve, acum studente în SUA şi Anglia, au brevetat un procedeu pentru obținerea unui îngrășământ organic din subproduse ale industriei lemnului, berii și laptelui, pregătit în laboratoarele Liceului Teoretic Internațional de Informatică din oraş.

Potrivit reprezentanților instituției, procedeul pentru obținerea îngrășământului organic a fost brevetat de către Elif Memet și Alexandra Carapcea, absolvente ale Liceului Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa, și de profesorul dr. Marius Lungu, în perioada în care fetele erau eleve.

„Procedeul brevetat a fost pregătit în perioada 2012 – 2013 în laboratoarele Liceului Internațional de Informatică din Constanța, și prezentat mai întâi la Olimpiada Internațională a proiectelor de mediu INEPO din Istanbul, acolo unde a obținut cea mai înaltă recunoaștere academică – medalia de aur”, au arătat, miercuri, reprezentanții liceului.

Invenția se referă la un îngrășământ organic obținut din subproduse ale industriei lemnului, berii și laptelui, destinat fertilizării terenurilor agricole. Produsul este unul total ecologic, echilibrat în nutrienți și ieftin, care să înlocuiască îngrășămintele chimice de sinteză, poluante și scumpe.

„Îngrășământul organic, conform invenției, rezolvă această problemă tehnică și înlătură dezavantajele altor îngrășăminte organice prin aceea că este realizat dintr-un compost de bază format prin amestecarea a două părți de rumeguș de lemn cu o parte de coji de copaci din esențe rășinoase, tocate și cernute, la care se adaugă borhot de malț în proporție de o parte borhot la două părți compost, apoi această mixtură este stropită cu un amestec de suspensie apoasă de drojdie de bere Saccharomyces Carlsbergensis cu o concentrație de 8,5 la sută cu zer dulce, în proporție de o parte suspensie de drojdie la trei părți zer, astfel încât cantitatea de totală de lichid astfel obținut să reprezinte circa 40 – 60 la sută din amestecul anterior de rumeguș, coji și borhot de malț, după care biomasa rezultată este omogenizată mecanic și încărcată în recipiente speciale de fermentare, în care este supusă fermentației anaerobe timp de 120 – 140 de zile”, arată sursele citate.

Conform acestora, îngrășământul organic, conform invenției, prezintă mai multe avantaje, printre care valorificarea superioară a unor deșeuri industriale care, în mod normal, ar fi fost aruncate sau utilizate într-un mod mai puțin economic; utilizarea cu precădere la decontaminarea terenurilor agricole degradate din cauza aplicării anterioare a îngrășămintelor chimice de sinteză, în vederea transformării agriculturii actuale într-una ecologică, durabilă și lipsită de agenți poluanți; simplitatea procedeului de realizare din materii prime ieftine, cu efect direct asupra reducerii prețului de cost; valorificarea biogazului produs în timpul fermentației anaerobe, recuperându-se o mare parte din cheltuielile de fabricare.

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci a acordat, la sfârșitul lunii iulie, brevetul de invenție fostelor eleve – Memet Elif și Carapcea Alexandra, dar și cadrului didactic Marius Lungu – profesor asociat în cadrul Liceului Teoretic Internațional de Informatică și conferențiar univ. dr. în cadrul Universității Ovidius din Constanța.

În prezent, Marius Lungu este profesor de geografie asociat în cadrul Liceului Internațional de Informatică din Constanța și conferențiar univ. dr. în cadrul Universității Ovidius din Constanța.

Memet Elif, este studentă în anul III la Columbia University New York, SUA. A ales să cerceteze inegalitatea economică în domeniului sănătății publice, iar mentorul său este laureatul Nobel, Joseph E. Stiglitz. Este totodată singura studentă de colegiu pe care laureatul Nobel o coordonează personal.

De cealaltă parte, Alexandra Carapcea este studentă în anul II la University of Birmingham, Marea Britanie, Facultatea de Inginerie Nucleară. Alexandra a avut parte de succese academice excepționale atât în România, cât și în anul petrecut ca studentă în Marea Britanie, în special în ceea ce privește disciplina fizică, pe cercetare aerospațială.