Președintele american Donald Trump a semnat o directivă pentru inițierea a noi misiuni cu echipaj uman pe Lună, care ulterior să deschidă drumul pentru călătorii pe Marte, informează AFP.

Donald Trump a semnat directiva luni, în prezența lui Harrison Schmitt, unul dintre ultimii americani care au pășit pe Lună, în urmă cu 45 de ani.

Cele mai recente misiuni cu echipaj uman pe Lună au avut loc în 1972.

„De data aceasta, nu numai că vom înfige steagul și ne vom lăsa amprentele”, a spus Trump în timpul ceremoniei care a avut loc la Casa Albă. „Vom crea o fundație pentru o misiune ulterioară pe Marte și poate, într-o zi, în multe alte lumi mai departe”, a mai spus Trump.

Potrivit directivei, NASA trebuie să își canalizeze eforturile pentru a trimite oameni în spațiu, noile politici din domeniu fiind aprobate de toate partidele din SUA.

Însă problemele cele mai grave privesc bugetele misiunilor și termenele limită de execuție.

Experții în politici spațiale sunt de părere că orice încercare de a trimite oameni pe Marte, o planetă situată la 225 de milioane de kilometri de Terra, va necesita un buget și resurse tehnice uriașe.

Prima misiune cu echipaj uman spre Lună a fost Apollo 8, care a orbitat satelitul natural al Terrei în Ajunul Crăciunului din 1968. Însă clipa în care Neil Armstrong a devenit primul om care a atins suprafaţa Lunii, pe 20 iulie 1969, a reprezentat momentul de vârf al realizărilor NASA din anii 1960.

Din decembrie 1972, niciun om nu a mai ajuns pe Lună.

Începând din anii 1990, mai multe sonde spaţiale au fost plasate pe orbita lunară, inclusiv sonda europeană SMART1, în 2003.

Trump a declarat, luni, că speră ca Armstrong „să nu fi fost ultimul” om care a ajuns pe satelitul natural al Pământului.

Celebru astronaut Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună, după Armstrong, și un pasionat susținător al viitoarelor misiuni spațiale, a fost și el prezent la evenimentul de luni, dar numele lui nu a fost menționat de Trump în discursul său.

După anunțul făcut de Trump, administratorul NASA, Robert Lightfoot, a declarat că agenția spațială americană „își va alinia strategic eforturile pentru a readuce oamenii pe Lună, a călători pe Marte și a deschide calea spre noi misiuni dincolo de adâncurile sistemului solar”.

Și fostul președinte american George W. Bush a dorit să retrimită astronauții americani pe Lună, în cadrul programului Constellation, derulat între anii 2005 și 2009.

Costurile pentru programul Constellation, în cadrul căruia americanii urmau să ajungă din nou pe Lună până la sfârșitul anilor 2020, au fost preconizate la suma de 100 de miliarde de dolari.

În 2009, președintele american Barack Obama a considerat că programul are costuri prea mari și că nu aduce nimic nou și l-a anulat, pentru ca NASA să își concentreze eforturile asupra misiunilor cu echipaj uman pe Marte, având ca termen anii 2030.

În cadrul noilor misiuni pe Lună se dorește „explorarea și utilizarea pe termen lung” a suprafeței satelitului.

În vederea acestor misiuni, administrația Trump a avut mai multe întâlniri cu șeful SpaceX, Elon Musk, și proprietarul Amazon, Jeff Bezos, care deține compania spațială Blue Origin.

Casa Albă a anunțat într-un comunicat că vrea să încheie parteneriate cu alte state, precum și cu industria spațială privată, în vederea dezvoltării de noi tehnologii și mijloace de realizare a noilor misiuni cu echipaj uman pe Marte și alte destinații din Sistemul nostru solar.