fbpx

Clădirea în care s-a votat unirea Transilvaniei cu România, în reabilitare după 50 de ani

spot_imgspot_img

Sala Unirii din Alba Iulia, clădire în care s-a votat unirea Transilvaniei cu România, a intrat în reabilitare după 50 de ani, având alocaţi aproape două milioane de euro. În fața clădirii se va amenaja un lapidarium, cu busturile celor mai importante personalități care au contribuit la unire.

Pentru reabilitarea Sălii Unirii, Guvernul alocă 98% din banii necesari, adică 1,92 milioane de euro, în vreme ce restul, 38.000 de euro, provin de la Consiliul Județean Alba.

”Scopul investiției este reabilitarea, refacerea, recompartimentarea, redimensionarea tuturor instalațiilor și aducerea la zi a necesităților de confort și buna funcționare a unui muzeu contemporan, de asemenea importanță, unic în țară, prin obiectivul muzeal, acela al celebrării Marii Uniri de la 1918”, se arată în proiectul de hotărâre aprobat de consilierii județeni.

Ultima reabilitare a Sălii Unirii s-a realizat în urmă cu 50 de ani, iar de atunci s-au degradat finisajele, șarpanta, acoperișul, iar apa din precipitații pătrundea în interior și se infiltra prin pereți, afectând picturile. De asemenea, va fi refăcută mansarda, va fi amenajată o sală multimedia și va fi schimbată tâmplăria.

Administratorul public al județului Alba, Dan Popescu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că în fața Sălii Unirii din Alba Iulia va fi amenajat un lapidarium cu busturile celor mai importante personalități care au contribuit la unire, dar posibil și un ”zid al recunoștinței” cu numele și locul din care provin cei 1228 de delegați, care la 1 Decembrie 1918 au votat Unirea Transilvaniei cu România.

”Vrem să facem din Sala Unirii panteon al neamului, adică românismul de la geneză până la 1918. Un alt obiectiv al nostru e de a da importanța pe care o merită, de a deveni un obiectiv de interes național (…) Dorim introducerea steagului național ca element important, deasupra Sălii Unirii și crearea unui sistem de iluminat arhitectural. Un proiect pe care-l avem împreună cu Primăria Alba Iulia este crearea unui lapidarium în fața Sălii Unirii, relocarea busturilor dinspre parc, înspre Sala Unirii și completarea acestora. Ne gândim să memorăm și pe cei 1.228 de unioniști care au fost delegați, printr-un zid al recunoștinței, care va cuprinde numele și locul din care provin aceștia”, a spus Dan Popescu.

Directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că se vor reface picturile interioare, iar pe fațadă, deasupra la intrări, vor fi amplasate stemele României Mari din perioada interbelică. De asemenea, expoziția etnografică va fi desființată, iar în locul ei va fi amenajată o expoziție permanentă cu tot ceea ce a însemnat ”drumul spre unire”.

Gabriel Rustoiu a declarat că ultima reabilitare completă s-a realizat acum jumătate de secol, la Semicentenarul Unirii.

Clădirea nu s-a închis deocamdată și mai poate fi vizitată câteva zile deoarece în această perioadă se face amenajarea de șantier și se lucrează în exterior și în încăperi care nu erau deschise publicului. Sala Unirii va fi redeschisă în 1 decembrie 2018, când se sărbătoresc 100 de ani de la Marea Unire.

Sala Unirii deține mai multe obiecte de patrimoniu național, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat Declarația de autodeterminare, scrisă la Oradea în 12 octombrie 1918: ”Pe temeiul dreptului firesc – ca fiecare națiune poate dispune, hotărî singură și liberă de soarta ei – națiunea română din Ungaria și Ardeal dorește acum să facă uz de acest drept și reclamă în consecință, și pentru ea dreptul ca, liberă de orice înrăurire străină, să hotărască singură așezarea ei printre națiunile lumii…”.

De asemenea, pe peretele de la intrare, în plăci de marmură, sunt gravate Rezoluția Marii Adunări Naționale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România și Proclamația Regelui Ferdinand I către Țară din 15/28 august 1916.

Tot în acest imobil sunt expuse ”Documentele Unirii”, cele șase volume ce conțin credenționalele și telegramele originale de susținere a Unirii, strânse de Asociațiunea ASTRA.

O altă piesă importantă este aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au rămas și în zi de azi în patrimoniul Muzeului Național al Unirii. De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Națională au fost prezenți circa 100.000 de români și un singur fotograf.

În Sala Unirii se mai află ziarele vremii, steaguri originale cu care delegațiile participante la Unire au venit și planul de apărare al orașului Alba Iulia, realizat de către Garda Națională condusă de căpitanul Florian Medrea.

Imobilul Sălii Unirii a fost construit între anii 1898 și 1900 și se află în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, fiind cel mai vizitat obiectiv din județul Alba, iar intrarea este gratuită.

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.

Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.

spot_imgspot_img

Ultimele articole

Articole similare

spot_imgspot_img