Miniștrii de Externe din Uniunea Europeană nu au convenit, joi, în legătură cu propunerea Comisiei Europene privind extinderea spre Balcanii de Vest, deși integrarea rapidă a șase țări din Balcani este promovată de către 12 state membre UE, relatează site-ul agenției Reuters.

În cadrul unei întruniri în capitala bulgară Sofia, miniștrii UE au discutat pentru prima dată despre planul Comisiei Europene, care a stabilit ca obiectiv aderarea Serbiei și a Muntenegrului până în 2025.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, s-a declarat „extrem de dezamăgit” de această țintă, spunând că primele țări din Balcanii de Vest ar trebui să fie acceptate în UE în 2022.

„Cred că anul 2025 este foarte îndepărtat și că aceste țări merită o cale mult mai rapidă de integrare”, a declarat Szijjarto, subliniind că extinderea UE va contribui la diminuarea tensiunilor dintre statele vecine ale regiunii est-europene.

Germania este foarte reticentă în privința propunerii Comisiei Europene, indicând deficiențe ale statului de drept în state membre precum România, Bulgaria, Polonia și Ungaria.

„Tocmai m-am întors din Serbia, iar situația din Kosovo este deosebit de dificilă. Trebuie să vorbim sincer despre acest lucru”, a declarat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel.

Diplomații din Polonia, Austria și Italia au subliniat creșterea influenței Rusiei și a Chinei în regiunea Balcanilor de Vest.

„Cine va fi primul la Belgrad – China sau UE? Este ceea ce trebuie să contracarăm, întrucât vorbim despre vecinătatea noastră imediată”, a spus ministrul austriac de Externe, Karin Kneissl.

Ministrul sloven de Externe, Karl Erjavec, consideră că anul 2025 este un obiectiv „nerealist”, adăugând că statele din Balcanii de Vest au nevoie de mai mult timp pentru a-și rezolva disputele și pentru a îndeplini criteriile de intrare în UE.

Șeful diplomației de la Paris, Jean-Yves Le Drian, și-a manifestat, de asemenea, precauția. „Este clar că există anumite condiții (de aderare) și că aceste condiții sunt exigente”, a spus ministrul francez de Externe.

Conform unei propuneri trimise Comisiei Europene la finele lunii ianuarie, Austria, Cehia, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia vor să permită accesul la întrunirile UE din domenii precum mediu, sănătate, transporturi și politică externă pentru guvernele din Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia, Kosovo și Serbia.

La 21 noiembrie, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a susținut apelul făcut de către Bulgaria pentru integrarea statelor din Balcanii de Vest în UE. Ulterior, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat că extinderea Uniunii nu este posibilă până în 2020.

Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al statelor din Balcanii de Vest, acumulând peste 76% din comerțul total din regiune.