Jaroslav Kaczynski, șeful partidului la guvernare în Polonia, premierul ceh Andrej Babis și Liviu Dragnea, președintele PSD, sunt printre liderii europeni despre care publicația The Economist afirmă că dirijează din umbră, pe un drum greșit, țările lor, adăugând că Italia ar putea urma aceeași cale.

Într-o amplă analiză intitulată „Puterea nu se află întotdeauna acolo unde v-ați putea aștepta în Europa”, jurnaliștii de la The Economist se întreabă dacă nu cumva Italia va urma exemplul Poloniei, României şi Cehiei în cazul în care alianța fostului premier Silvio Berlusconi va câștiga alegerile legislative de duminică.

Jurnaliștii de la The Economist afirmă că europenii s-au obișnuit cu astfel de personaje din umbră, „de când Vladimir Putin conducea Rusia din postura de premier, în timp ce factotumul său, Dmitri Medvedev, îi ţinea cald tronul prezidenţial”.

Primul exemplu de personaj din umbră citat în analiza publicației britanice este Jaroslav Kaczynski, șeful partidului aflat la guvernare în Polonia, considerat și cel mai proeminent din această categorie de oameni politici.

„În decembrie, Kaczynski a expediat-o rapid pe Beata Szydlo pentru a face loc lui Mateusz Morawiecki, adjunctul ei. Decizia a fost luată pentru a îmbunătăţi relaţiile disonante ale Poloniei cu partenerii europeni (…) Dar liderii Europei știu cine este în realitate la conducere. Kaczynski a ales să rămână în umbră, poate pentru a evita inflamarea unui segment larg al alegătorilor polonezi care detestă populismul său naţionalist”.

Jurnaliștii britanici își îndreaptă apoi atenția spre România, afirmând că „în alte părți, condamnarile penale au ținut politicienii păpușari departe de scena”.

„În România, o condamnare pentru fraude electorale nu îi permite lui Liviu Dragnea, care conduce formațiunea de guvernământ Partidul Social Democrat, să ocupe funcţia (de premier, n.red). De asemenea, el se confruntă cu un șir de anchete de corupție. Aşa că, în schimb, el dirijează o serie de prim-miniștri fără însemnătate, în timp ce îşi îndeamnă partidul să lupte împotriva «statului paralel» din România, inclusiv împotriva Direcţiei Anticorupţie, și să adopte legi care să facă mai dificilă combaterea corupției”, afirmă The Economist.

Despre ultima schimbare a premierului de la București, jurnaliștii comentează că „Viorica Dăncilă, un membru obscur al Parlamentului European, a devenit al cincilea prim-ministru al României în doar puțin peste doi ani”.

Cât privește Cehia, ca şi în cazul Poloniei și României, jurnaliștii britanici sunt de părere că premierul Andrej Babis, un om de afaceri devenit politician, care se confruntă cu acuzaţii de corupţie, va dirija din umbră guvernul de la Praga pentru că potențialii parteneri de coaliţie ai partidului său și-au condiționat sprijinul de retragerea sa.

În cele din urmă, jurnaliștii de la The Economist tratează scenariul victoriei coaliţiei de dreapta, în care Forza Italia, a lui Silvio Berusconi, ar putea obţine cele mai multe mandate, potrivit celor mai recente sondaje de opinie.

„La fel ca Dragnea, o condamnare penală, în acest caz pentru fraudă fiscală, nu îi permite lui Berlusconi să preia o funcţie (în guvern, n.red), cel puţin până anul viitor, dar are locotenenţi loiali”, afirmă jurnaliștii britanici, care comentează că cel mai plauzibil candidat la funcția de premier al Italiei, Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, „nu a reuşit să scape de aerul de mediocritate” în această funcţie, dar „deţine esențiala virtute de a-i fi rămas fidel lui Berlusconi, căruia la un moment dat i-a servit drept purtător de cuvânt, de la înființarea (partidului) Forza în 1993”.