Decizia de a impune o conducere militară spitalelor din Suceava sau Deva este pusă de reprezentanţii sindicatelor din sănătate sub semnul întrebării,în condiţiile în care cinci din cele 14 unităţi sanitare din structura MAN sau MAI au înregistrat cazuri de îmbolnăvire în rândul personalului medical.

Primul spital al cărui conducerea a fost preluată de către armată a fost spitalul din Suceava. Deşi militarii au început să facă ordine în ceea ce priveşte organizarea spitalului, ai apărut tensiuni cu personalul civil. Generalul Maior Ionel Oprea, comandantul spitalului, a anunţat că tot personalul care nu vrea să stea în carantină, chiar şi neinfectat, va fi transferat în alte spitale din judeţ. Problema nu este doar asta, medicii au ridicat şi problema răspunderii actului medical.

„Oamenii aplică strategia din războiul biologic, modelul de organizare. Ei au antrenament, ştiu să îmbrace un costum, pentru asta s-au pregătit şi sunt apreciaţi de medicii de la Suceava. Numai că, în loc să creeze echipe, să fie armonie, ne trezim cu o situaţie în care oamenii spun că nu li se pot încălca drepturile fundamentale. Nu pot fi obligaţi să intre în carantină. Am încercat să îi convingem, dar în momentul în care au fost constrânşi, s-a bătut cu pumnul în masă, au opus rezistenţă. Mai este şi problema răspunderii actului medical. Când mă constrângi să fac un act medical la comandă, dar răspunderea mea este pe model civil, tu comanzi dar eu răspund, s-a închis povestea. În armată, cine comandă poartă şi răspunderea. Aici comandă militarul, dar răspund civilii”, a declarat pentru Mediafax Viorel Rotilă, preşedinte al Federaţiei Solidaritatea Sanitară.

Viorel Rotillă crede că prezentarea soluţiei militare ca una magică este greşită, pentru că şi spitalele militare au avut aceeaşi problemă de infectare a personalului medical. Mai mult, alegerea acestui tip de conducere dă senzaţia că lucrurile sunt pe cale să se rezolve, iar în afară de logistică, nu au fost făcute progrese foarte mari.

„La început au spus că e doar militarizarea spitalului, apoi că e doar militarizarea conducerii, apoi că e doar un comandant militar, dar asta nu înseamnă că s-a militarizat ceva. Dar lor le spui în faţă: ori faci cum spun ei, ori pleci!”, spune Viorel Rotilă.

Un alt mare sindicat din sănătate transmite un mesaj asemănător. Soluţia nu ar trebui să vină de la armată, ci din interior. Protocoalele de folosire a echipamentelor de protecţie sunt aceleaşi şi nu au fost create în toate spitalele circuite speciale pentru bolnavii de Covid-19, pentru a păstra zone decontaminate.

„Impunerile de gen militar nu ne ajută. Avem nevoie de specialişti, epidemiologi, infecţionişti, manageri şi avem nevoie de protocoale clare, adaptate sistemului nostru sanitar. Fiecare spital din România, indiferent de profilul lui, trebuie să aibă circuite clare pentru tratarea pacienţilor. Nici acum nu avem reguli clare, spitalele au bâjbâit. Ni se arată tiruri cu echipamente de protecţie. Este adevărat, au mai sosit, însă sunt în continuare insuficiente şi raţionalizate, punând personalul în pericol”, a declarat pentru Mediafax Iulian Pope, lider Sanitas.

Sindicaliştii spun şi că vizitele ministrului în teritoriu, nu au făcut decât să ridice puţin moralul angajaţilor. Dar, la 20 de zile de la vizita lui Nelu Tătaru, pe atunci secretar de stat, la Suceava, nu s-au remarcat progrese vizibile.

„Avem nevoie de un ministru care să coordoneze de la minister, să trimită alţi specialişti în control. Şi este nevoie urgent de depolitizarea sistemului sanitar. De când toate spitalele au trecut în subordinea Ministerului Sănătăţii am auzit doar că pot schimba managerii. Nu s-au făcut încă lucruri concrete pentru centralizarea situaţiei din toate spitalele din România. Noi ne-am oferit să furnizăm date reale de pe teren, pentru că managerii nu raportează corect. Se recomandă distanţarea socială, dar la nivel medical nu observăm schimbări”, a adăugat Iulian Pope.

Contactat de Mediafax pentru a spune dacă mediază în vreun fel tensiunile apărute la Suceava şi dacă intenţionează să introducă management militar şi în alte spitale din România, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, nu a răspuns solicitării până la ora publicării ştirii.

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a transmis pe Facebook că, la Suceava spitalul “nu a fost MILITARIZAT, nu a trecut în subordinea MApN, nu a fost transformat într-o cazarmă, iar personalului medical de acolo nu i s-a cerut să se transforme în soldaţi care să execute fără crâcnire ordinele”.

Ministrul a comparat spitalul cu o navă prinsă într-o furtună, la bordul căreia există şi un incendiu mocnit.

„Importantă este acum scoaterea navei din exemplul nostru din furtună şi mai puţin aspectele secundare. Orice alte discuţii, mare parte dintre ele fireşti şi justificate în vremuri normale, ar trebui să aştepte. Cel mai grav ar fi acum să politizăm un astfel de caz. Am văzut multe luări de poziţie, pe acest subiect, în rândul politicienilor şi al altor analişti sau formatori de opinie. Deşi este evident că pandemia COVID-19 nu are culoare politică, sunt sigur că astfel de păreri vor mai fi auzite. Nu le poate interzice nimeni să-şi spună părerea. Şi nu este problema mea să judec competenţa unor astfel de opinii şi verdicte.Am văzut şi multe luări de poziţie din rândul personalului spitalului, în mod deschis, sau prin opinii anonime. Aici sunt de făcut câteva precizări. Aceşti oameni au trecut printr-un stres extrem. Viaţa lor, a familiilor lor şi a pacienţilor lor a fost pusă în pericol. Strigătele lor de ajutor, teama pe care o au pentru ceea ce se întâmplă în prezent şi temerile pe care le au pentru viitor sunt de înţeles, sunt de auzit şi sunt de luat în seamă”, a scris ministrul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.