Românii sunt așteptați, pe 26 mai, să răspundă, la referendumul declanșat de președintele Klaus Iohannis, la două întrebări din domeniul justiției. Pentru a putea fi validat, trebuie să participe cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.

Referendumul va fi organizat în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European. Șeful statului a propus două întrebări la care românii vor răspunde cu „da” sau „nu”.

Întrebările sunt: „1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?” 2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.

Parlamentul a modificat Legea referendumului în 2013. Astfel, potrivit noilor modificări aduse Legii nr. 3/2000 privind organizarea și funcționarea referendumului, acesta este valabil dacă participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. De asemenea, a fost introdusă condiția unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor. Până în 2013, pragul de validare al referendumului era de 50%.

Potrivit legii, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea Constituţiei;
b) demiterea Preşedintelui României;
c) probleme de interes naţional.

După referendum, rezultatele sunt trimise la Curtea Constituțională, pentru a se stabili constituționalitatea și pentru a fi validat.

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat, pentru MEDIAFAX, că, după referendumul diin 26 mai, este necesar un proiect de lege de modificare a Constituției, deoarece temele ce rezultă din întrebări fac subiectul revizuirii legii fundamentale.

„După referendum aceasta cineva ar trebui să facă un proiect de lege de modificare a Constituției. Asta pot să o facă 500.000 de cetățeni adunați la un loc, Guvernul, adică președintele la cererea Guvernului sau un grup de parlamentari, senatori sau deputați. Pentru că modificările acestea, dacă ar fi astăzi într-o lege așa ceva legea aceea ar fi neconstituțională. Ori ca să poți să faci o astfel de lege trebuie să modifici Constituția, ca să îți permită să dai lege de amnistie și grațiere fără să poți acorda beneficii și celor condamnați pentru fapte de corupție”, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituțional, pentru MEDIAFAX.

„A doua întrebare are și mai mare nevoie de modificare a Constituției, pentru că astăzi Constituția spune cine și cum poate da o ordonanță, în ce condiții și cum poate fi atacată o ordonanță la CCR. Dacă ai face o lege de felul acesta, înseamnă că adaugi la Constituție și este interzis”, a completat fostul președinte CCR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.