O pistă de decolare-aterizare și un gard care împrejmuiește terenul viitorului Aeroport Internațional Brașov-Ghimbav este tot ce reprezintă acum investiția în viitorul aeroport de la Brașov. După o pauză de cinci ani, șantierul s-ar putea redeschide în aprilie, iar lucrările ar fi gata în 2020.

Consiliul Județean Brașov este în curs de atribuire a licitației pentru reluarea lucrărilor la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, iar o primă etapă de lucrări va presupune cinci obiective noi, iar lucrările vor începe la sârșitul lunii aprilie și vor dura patru luni.

Primul este calea de rulare Alfa, care va face legătura între pistă și parcarea avioanelor, cu o lungime de 200 de metri și o lățime de 23 de metri, plus acostamente. Aceasta va fi construită din dale de ciment cu o grosime de 41 de centimetri, ca de altfel și parcarea, care va avea o dimensiune de 135 de metri pe 145 de metri. Aici vor putea staționa trei aeronave categoria C, cu anvergura aripilor de 36 de metri.

Totodată, un al treilea element din acest proiect este sistemul de canalizare complex, care va asigura atât preluarea apelor de pe pistă, cât și de pe calea de rulare și parcare.

De asemenea, a fost proiectat și sistemul de iluminare al platformei prin intermediul a trei piloni cu o înălțime de 27 de metri, precum și infrastructura pentru balizaj, respectiv tot ce înseamnă conducte și camere de trageri.

Consultanți pentru licitație

În total, 6 asocieri de firme au licitat pentru acest contract al cărui cost este estimat la suma de 9,2 milioane de euro. Printre societățile care au licitat se numără atât companii din Brașov, cât și din București sau Botoșani, dar și o companie italiană, care s-a asociat cu alte două firme din țară pentru acest proiect.

„Am fost nevoiți ca pe partea tehnică, tocmai pentru a verifica atât listele de cantități, cât și prețurile ofertate, să ne luăm un consultant, în așa fel încât să avem o evaluare pertinentă și să nu dăm naștere la niciun fel de contestații. Această procedură va dura în jur de două luni și sperăm ca undeva în luna aprilie să încheiem contractul și să dăm ordinul de începere a lucrărilor pentru această etapă. Vom aștepta termenul de contestații, să sperăm că nu vor exista“, a declarat Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, pentru MEDIAFAX.

Anul viitor, CJ Brașov își propune să demareze lucrările pentru celelalte obiective din a doua etapă, ulterioară reluării șantierului. Este vorba despre terminalul de pasageri, turnul de control, clădirea energetică și alte construcții aferente aeroportului, valoarea totală a proiectului fiind de 57 de milioane de euro.

„Acest aeroport nu trebuie să rămână doar un subiect de campanie electorală și de discuție. Am luat decizia să dăm proiectarea și execuție final, conform Studiului de Fezabilitate. Deci vom scoate tot ceea ce am prevăzut ca și etapă în acest an, iar pentru restul va exista proiectare și execuție finală și vom bugeta multianul acest proeict. O parte din bani vom veni din banii CJ, iar o parte din creditul pe care urmează să-l luăm și să aibă această destinație“, a mai spus Adrian Veștea.

Credit și pentru aeroport

Luna aceasta, CJ Brașov a făcut demersuri pentru contractarea unui credit de 200 de milioane, din care 155 de milioane de lei vor merge către investiția aeroportului. Este al treilea credit pe care CJ Brașov îl face pentru acest obiectiv, primele două fiind realizate de către fosta administrație.

De altfel, un credit de cinci milioane de euro încă se află în conturile CJ, banii nefiind folosiți până în prezent.

„În bugetul de anul acesta am prevăzut 83 de milioane de lei, bani care sunt prevăzuți din excedentul bugetar. Deci, față de anul trecut, când am alocat 10 milioane de euro, anul acesta am prevăzut aproape 18 milioane de euro și mai avem încă cinci milioane de euro, creditul netras pentru aeroport. Parctic, anul acesta începem, fără creditul pe care ne-am propus să-l luăm, cu un buget de 23 de milioane de euro pentru aeroport. Este un buget multianul, iar anul viitor vom face în așa fel încât să bugetăm să finalizăm aeroportul“, a dat asigurări Adrian Veștea.

Între timp, CJ Brașov caută soluții pentru efectuarea studiului de radionaviagație a aeroportului, un studio foarte important, care ar asigura elementele de siguranță în procedurile de zbor pe viitorul aeroport. Anul trecut, la licitația organizată de administrația județeană nu s-a prezentat nicio firmă, așa că CJ apelează acum la Romatsa, care este singura companie din țară capabilă să realizeze un asemenea proiect sau ar putea să atribuie direct contractul către o firmă din afara țării, în România nefiind firme specializate în radionavigație.

Valoarea studiului ar fi de 1.215.000 de lei.

„Vom putea recurge și la încredințare directă, atâta vreme cât nu participă nimeni la două licitații consecutive și vom încerca să găsim un operator la nivel european care să ne facă aceste proceduri de zbor“, a declarat Adrian Veștea.

Primăria Brașov și Primăria Sfântu Gheorghe s-au arătat intereseate să se implice în construirea aeroportului de la Brașov, dar CJ Brașov așteaptă un răspuns de la Oficiul Concurenței pentru a valida ajutorul de stat pe care cele două administrații îl pot oferi.

Autoritățile din Sfântu Gheorghe au arătat că vor să contribuie cu 6 milioane de euro în etapa de final a aeroportului.

„Am solicitat un punct de vedere de la Consiliul Concurenţei, iar specialiştii acestei instituţii ne-a spus că prin realizarea aeroportului în această variantă am intra în competiţie cu alte entităţi, unele dintre ele private. De asemenea, în cazul asocierii. trebuie să obţinem un aviz de la Comisia Europeană, iar un astfel de demers poate dura şi doi ani. Ne vom preocupa ca împreună cu Municipiul Braşov şi alte unităţi administrativ-teritoriale care îşi doresc să se implice în acest proiect să pregătim o notificare comună pe care să o înaintăm Comisiei Europene. Dacă vom găsi o astfel de soluţie este binevenit orice sprijin. Nu ne-am propus să facem singuri aeroportul, ci dorim să grăbim finalizarea lui, astfel încă să nu mai fie doar un subiect de campanie la următoarele alegeri“, a precizat Adrian Veștea.

Potrivt studiilor întocmite de CJ, Aeroportul va putea să ajungă la profit doar în momentul în care va ajunge 700.000 de pasageri pe an. Practic, operarea sa va începe cu puțin peste 100.000 de pasageri, iar până în anul cinci va trebui să fie subvenționată din bugetul CJ.

În ce privește studiul cargo, în primul an s-ar ajunge la un trafic de mărfuri de doar 8 – 9 tone. În cam 25 de ani, potrivit studiului, se va ajunge la un trafic de marfă de două mii de tone.

„Trecem de la o etapă declarativă, în care toată lumea povestește, la o etapă practică. Deci, până acum, vorbeam că nu suntem lăsați de București, că nu suntem lăsați de Sibiu, făceam tot felul de scenarii. Cert este că CJ Brașov nu avea bugetul necesar pentru a iniția o procedură de achiziție, proiectare și execuție final aeroport. Am făcut în așa fel încât, după un an de zile, să găsesc soluția de finanțare inegrală și această finanțare este certă și dorința noastră este să fie finalizat acest aeroport“, a încheiat Adrian Veștea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.