Adrian Bența, consultant fiscal și auditor financiar, remarcă, într-o analiză publicată sâmbătă, că noua Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) care introduce mai multe modificări este unul foarte vast și aduce multiple proiecte în domeniul economic, dar și multe modificări în domeniul fiscal.

OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1116, care a fost publicat sâmbătă, 29 decembrie 2018.

Noul act normativ prevede înființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții, fără personalitate juridică, gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Fondul este în limita a 10 miliarde de euro, finanțat prin împrumuturile date de Trezoreria statului, când aceasta are excedent. „Fondul finanțează proiecte de investiții ale unităților administrativ teritoriale, în domeniile sănătate, educație, apă-canalizare, rețele de energie electrică și gaze, transporturi, salubrizare”, a evidențiat Bența.

O altă măsură prevăzută în noua OUG o reprezintă înființarea Programului de finanțare pentru „Programul stațiuni balneare”. Acesta este finanțat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul CNSP. Programul reprezintă un ajutor de stat pentru proiecte din stațiuni balneare. Prin schema de minimis, se acordă un ajutor de stat de 50% din valoarea investiției, iar finanțarea din buget este de până la 200.000 de euro.

Noul act normativ aprobă programul „growth-investim în copii, investim în viitor”, pentru construcția sau amenajarea unor grădinițe cu profil sportiv. Programul asigură finanțarea cu până la 500.000 euro pentru un obiectiv și se acordă după ce investiția este finalizată. „Se acordă, de asemenea, o garanție de stat de 50% din valoarea creditelor folosite de investitor, dacă acesta se finanțează bancar”, a subliniat Bența.

De asemenea, în anul 2019, punctul de pensie va fi menținut la valoarea de 1.100 de lei, până la data de 31 august 2019, iar, începând cu data de 1 septembrie 2019, va fi majorat la valoarea de 1.265 de lei. În plus, anul viitor, pensia socială se menține la valoarea de 640 de lei până la data de 31 august 2019, iar, începând cu 1 septembrie 2019, va fi majorat la suma de 704 lei.

„Pentru salariații din sistemul public, orele lucrate peste programul de lucru se vor compensa doar cu timp liber. Aceste persoane vor beneficia de vouchere de vacanță. Măsura se aplică pentru perioada anilor 2019 – 2021”, a precizat consultantul fiscal despre altă modificare introdusă prin OUG nr. 114/2018.

Nivelul existent al indemnizației pentru luna decembrie 2018 este menține la același nivel în perioada 2019 – 2021, pentru mai multe categorii de persoane, cum sunt cele persecutate politic, veteranii și văduvele de război, foștii arestați politic, cadrele militare îndepărtate abuziv din armată etc., conform noului proiect de act normativ.

„Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat aflați în sfera OUG nr. 26/2013 virează în termen de 60 de zile de la aprobarea situațiilor financiare, «sub formă de dividende», procentul de 35% din sumele repartizate la alte rezerve”, a observat Bența în noua OUG.

Producătorii inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic, care desfășoară activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate către furnizori clienți finali eligibili, conform noului proiect de act normativ. Această limitare a prețului de aplică în perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022.

Altă modificare este următoarea: Casa de Comerț Agroalimentară Unirea, înființată prin HG nr. 933/2018 publicată în Monitorul oficial din data de 05 decembrie 2018, primește o majorare de capital social pe seama sumelor neutilizate după finalizarea programului SAPARD, precum și din sume încasate de buget din restituirea unor împrumuturi garantate.

„Persoanele ce participă la un fond de pensii administrat privat pot opta în baza unei cereri individuale după o perioadă de 5 ani, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată”, a evidențiat Bența analizând noul act normativ.

În plus, prin noua OUG se înființează Fondul de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat, care este utilizat pentru cofinanțarea programelor dezvoltate în parteneriat public-privat. Finanțarea fondului se va face din sume repartizate de ordonatorii principali de credite, sume stabilite prin hotărâre de Guvern, în condiția legii bugetului de stat din anul respectiv.

Pe lângă aceste modificări, consultantul fiscal remarcă alte măsuri fiscale, pe care le grupează în 14 categorii.

1) Impozitul special pe activitatea cu caracter de monopol din sectorul energiei electrice și al gazului natural, adoptat prin OG nr. 5/2013, respectiv impozitul pe exploatarea resurselor naturale prevăzut de OG nr. 6/2013, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021.

„Acestea trebuiau să se abroge la data de 31 decembrie 2018, potrivit cadrului normativ actual”, notează Bența.

2) Organizatorii de jocuri de noroc aflați în sfera OUG nr. 77/2009 privind exploatarea jocurilor de noroc, datorează începând cu data de 1 ianuarie 2019, o taxă anuală reprezentând 2% din totalul taxelor de participare, încasate în anul anterior. Taxa trebuie declarată și plătită până în data de 25 ferbuarie din anul curent.

Pentru operatorii noi înființați, taxa este de 2% din încasările lunii precedente. Aceasta trebuie plătită până pe data de 25 a lunii următoare.

„Oficiul Național al Jocurilor de Noroc înființează o activitate privind responsabilitatea socială în domeniul jocurilor de noroc. Această activitate se finanțează în mod exclusiv prin contribuții anuale ale operatorilor licențiați din jocuri de noroc. Contribuția este diferită în funcție de clasa de licențiere și tipul de joc de noroc practicat. Valoarea contribuției este între 1.000 și 5.000 euro”, a explicat Bența.

3) Termenele de restituire a taxei de primă înmatriculare (indiferent de denumirea acesteia), prevăzute de OUG nr. 52/2017, cunoscută drept taxa auto, se prelungesc până la data de 30 iunie 2019.

4) Se reduc domeniile în care pot fi angajați zilieri conform Legii nr. 52/2011 privind zilierii.

„Vor mai putea fi angajați zilieri doar în următoarele 3 sectoare de activitate: a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01; b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02; c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03”, a subliniat Bența.

5) Se extinde categoria persoanelor fizice scutite de impozitul pe venitul din salarii, pentru salariați la care angajatorii desfășoară activități în sectorul construcțiilor. Se acordă scutire la impozitul pe venitul din salarii pentru aceste persoane, dacă salariul brut este între suma de 3.000 lei și 30.000 lei, lunar. Măsura se aplică în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028.

„Contribuția de asigurări sociale pensii pentru angajații din construcții se reduce de la 25% la 21,25%, pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028. În același timp, aceste persoane sunt scutite la plata contribuției la fondul de pensii administrat privat, având în vedere reducerea amintită. Această categorie de salariați beneficiază și de scutirea la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate. Observăm că reglmentarea se aplică doar salariilor mai mari de 3.000 lei”, a subliniat Bența.

În plus, salariul minim brut în construcții este de la data de 1 ianuarie 2019 în sumă de 3.000 de lei. „Aici avem și o situație. Angajatorii trebuie să realizeze o cifră de afaceri de minim 80% din activitatea de construcții. Analiza se realizează la fiecare calcul de salarii, prin cumularea cifrei de afaceri de la începutul exercițiului la zi. Aici este și o situație neclară. De exemplu, un angajator are cifra de afaceri în construcții de 70%. Nu se înțelege foarte exact dacă și pentru acesta salariu minim brut este tot suma de 3.000 de lei sau suma de 2.080 lei/2350 lei, după caz”, a mai remarcat Bența.

6) Se unifică regimul fiscal al biletelor de valoare. Veniturile persoanelor fizice primite sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor cadou, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, sunt asimilate veniturilor salariale date în natură și se impozitează cu 10%.

„Pentru acestea nu se datorează asigurări sociale obligatorii, dacă acestea sunt acordate conform Legii nr. 165/2018 privind biletele de valoare – aplicabilă de la 01.01.2018. Reglementarea a existat și în perioada anterioară, acum se extinde și pentru tichetele culturale”, a evidențiat Bența.

7) Se reglementează baza de calcul pentru contractele de muncă cu timp parțial, când nu există o excepție de la scutirea la recalculare. Baza de calcul pentru asigurările sociale obligatorii (contribuția la pensie și contribuția la sănătate) este salariul minim brut corespunzător cu vechimea și nivelul studiilor impuse de activitatea desfăsurată.

„Exemplu: O societate recent înființată angajează un economist pentru funcția de contabil șef cu salariu brut de 1.800 lei, program de lucru 4 ore/zi. Acesta are atribuții de conducere a contabilității și întocmirea situațiilor financiare. Acest contract este singurul contract de muncă al persoanei fizice. În această situație, baza de calcul pentru asigurările sociale obligatorii este de 2.350 de lei, deoarece Legea contabilității obligă persoana care întocmește și semnează situațiile financiare anuale să dețină studii superioare, iar pentru cazul de față nu intervine nici o exceptare. Desigur, sunt aplicabile și celelalte proceduri conexe în sensul că pentru salariat baza de calcul a asigurărilor sociale este salariu brut, iar difența este suportată de angajator suplimentar de cheltuiala cu salariul”, a explicat Bența.

8) Se reglementează tratamentul fiscal al indemnizației de hrană și indemnizației de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. „Aceste sume sunt considerate venituri din salarii și sunt impozitate cu impozitul pe venit și se rețin asigurările sociale obligatorii – contribuția la pensii și contribuția la sănătate”, a adăugat Bența.

9) Se clarifică situația veniturilor din dividende distribuite către persoanele fizice în perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2018, dar plătite după această dată, din punctul de vedere al contribuției la sănătate. Reglementarea stabilește că sunt în sfera declarației unice doar dividendele distribuite și plătite după 1 ianuarie 2018. Se evită acum plata dublei contribuții la sănătate.

„Avem următorul exemplu: o persoană fizică rezidentă în România, cetățean român este asociat unic al socității EXEMPLU SRL – persoană juridică română, înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile. În decembrie 2017, societatea distribuie dividende către persoana fizică în suma de 45.000 de lei. Dividendele se plătesc în data de 10 ianuarie 2018. Veniturile din dividende sunt singurele venituri ale persoanei fizice. Potrivit legislației din 2017 se datorează contribuție la sănătate doar pentru calitatea de dividende distribuite. În anul 2018, se mai datorează contribuție de sănătate pentru că sunt încasate în acest an. Practic fără această modificare normativă se achită contribuția de sănatate de doua ori la aceleași dividende. Prin modificarea aprobată se elimină plata dublă a contribuției pentru aceleași dividende”, a arătat Bența.

10) Se îmbunătățește procedura eșalonării la plată. Pe perioada de valabilitate a eșalonării pot fi solicitate și aprobate suplimentarea sumelor eșalonate la plată cu anumite categorii de creanțe bugetare, nu cu toate. „Într-un an calendaristic sau, după caz, într-o fracțiune de an, pot fi depuse două cereri”, a punctat Bența.

11) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară, înființate conform Legii nr. 51/2006 privind serviciile de utilități publice, au calitate de persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA pentru asigurarea serviciilor de utilități publice. „Acest lucru înseamnă că după depășirea plafonului de scutire de TVA, acestea vor factura serviciile de utilități publice cu TVA”, a completat Bența.

12) Operatorii economici aflați în sfera de licențiere ANRE pentru obiectul de licențiere energie electrică, energie termică și energie termină în cogenerare cu energia electrică plătesc o contribuție de 2% din cifra de afaceri ce face obiectul licenței acordate. Această contribuție se va plăti către ANRE.

13) Se prelungește, până la data de 30 iunie 2022, măsura de simplificare pentru TVA – taxare inversă pentru livrarea de: cereale și plante tehnice; certificate de emisie de gaze; energie electrică către un comerciant cumpărător revânzător; certificate verzi; telefoane mobile; microprocesoare; tablete și laptop-uri.

„Se păstrează desigur pe termen nedeterminat măsura de taxare inversă a TVA pentru livrări de deșeuri, livrări de mase lemnoase, livrări de construcții și terenuri, livrări de aur de investiții. Măsura de simplificare pentru TVA presupune și respectarea celorlalte obligații legale”, a subliniat Bența.

14) Băncile plătesc o taxă pe activele financiare, în situația în care media trimestrială a dobânzii ROBOR este mai mare de 2%, care este un prag de referință.

Taxa se datorează în cote progresive, astfel: a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%; b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%; c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%; d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%.

Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%.

Taxa se achită trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.