Statul român încearcă de două decenii, fără succes, să reabiliteze Cazinoul din Constanța, unul dintre cele mai importante simboluri Art Nouveau din România. Astăzi, starea monumentului istoric e jalnică.

Cazinoul din Constanța, unul dintre cele mai importante simboluri Art Nouveau din România, construit la 1910, se află într-o stare jalnică. De două decenii, autoritățile joacă ping-pong cu monumentul istoric și încearcă, în zadar până acum, să îl restaureze.

Cu trei licitații anulate la activ, a patra încercare părea să fie de succes, iar contractul de finanțare trebuia să fie semnat săptămâna trecută, dacă nu intervenea o nouă contestație făcută cu câteva ore înainte de finalizarea termenului legal.

La această oră, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) are pe masă plângerea și urmează, în termen de câteva zile, să decidă dacă va urma și o a cincea licitație sau, dacă, din primăvară vor fi ridicate schelele, în sfârșit, pe monumentul istoric.

Cronologia încercărilor eșuate de salvare a Cazinoului

În anul 2000, Primăria Constanța prelua Cazinoul de la societatea de stat Litoral SA și încerca să găsească soluții pentru restaurarea monumentului istoric care deja era degradat, ultima reabilitare fiind realizată în anul 1986. S-au încercat mai multe variante. Prima dată s-a ales varianta concesiunii pe 49 de ani, cu obligația noilor proprietari de a investi în reabilitarea monumentului istoric. O firmă israeliană a preluat contractul, însă, după trei ani, fără să facă nicio investiție, l-a întrerupt. Apoi, în spațiul public constănțean a fost vehiculată chiar vânzarea monumentului istoric, către „ruși, turci sau arabi bogați”. Nici această variantă nu a fost concretizată iar Cazinoul a intrat, începând cu anul 2011, în sfera jocului de ping-pong dintre Primărie și Ministerul Dezvoltării.

La acea vreme, Cazinoul era trecut pentru prima dată din administrarea Primăriei Constanța în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru reabilitarea monumentului istoric cu bani de la centru. Doar un an mai târziu, Cazinoul s-a întors la Primărie în aceeași stare deplorabilă ca atunci când a fost transferat.

Doi ani mai târziu, în 2014, Cazinoul a fost predat din nou unei instituții de la centru: de această dată către Compania Națională pentru Investiții, care se subordonează Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În 2015 s-au alocat, pentru prima dată, banii pentru restaurarea monumentului – 8,5 milioane de euro, iar demersurile juridice au început. Timp de trei ani au fost anulate tot atâtea licitații, după ce mai multe contestații ale firmelor participante au fost acceptate de instanțe sau de CNSC.

În 2018, după anularea celei de-a treia licitații, la Constanța a venit o echipă de experți din partea Europa Nostra și a Institutului Băncii Europene de Investiții, după ce Cazinoul a intrat pe lista celor mai periclitate 7 situri din Europa (7 Most Endangered), la nominalizarea Asociației Arche. Programul identifică situri istorice valoroase dar vulnerabile și contribuie la crearea de strategii necesare salvării lui. După vizita din vara lui 2018, experții au alcătuit un raport tehnic în care au arătau deficiențele proiectului de restaurare, au criticat acordul superficial dintre Primărie și CNI, dar, poate și mai important, au arătat că suma de 8,5 milioane de euro pusă la bătaie de CNI este mult prea mică, pentru restaurarea Cazinoului fiind nevoie de cel puțin 13 milioane de euro. Publicarea raportului a fost primul moment în care anularea licitațiilor anterioare a fost văzută cu ochi buni, pentru că o restaurare în acele condiții ar fi fost un fiasco.

După acel moment începe o perioadă efervescentă de dezbateri publice, întâlniri între autorități, experți și societatea civilă. Se reface documentația de reabilitare, se ajustează suma și CNI lansează cea de-a patra licitație, care este adjudecată de o asociere de firme în frunte cu Aedificia Carpați. Concurenții însă contestă rezultatul la CNSC, dar nu au succes: forul respinge contestația.

În ziua în care s-a anunțat că a doua zi urma să fie semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru restaurarea Cazinoului, cu câteva ore înainte să se încheie termenul legal de contestare, aceeași societate care a contestat prima dată deschide o nouă acțiune la CNSC.

Astfel, semnarea contractului a fost amânată până la decizia CNSC care are termen între 10 și 30 de zile lucrătoare, începând cu 29 octombrie, pentru a decide dacă se va organiza și a cincea licitație sau dacă, în sfârșit, vor fi puse schelele pe Cazino.

Între timp, Cazinoul se degradează tot mai mult pe zi ce trece.

Înapoi în timp. Istoria de peste un secol a Cazinoului din Constanța

La 1898, Comisia de înfrumusețare a orașului Constanța decidea crearea unei faleze artificiale în mijlocul căreia să fie construit noul Cazino.

Lucrările efective au început în anul 1903, iar pe 15 august 1910, în ziua de Sfânta Maria, bijuteria Art Nouveau era finalizată. La momentul festiv au participat principele Ferdinand, premierul Ionel Brătianu și alte personalități de marcă ale vremii.

Cazinoul din Constanța a fost ridicat după planurile arhitectului francez Daniel Renard, însă construcția monumentului a reprezentat, la vremea aceea, un subiect de harță între taberele politice: liberalii își doreau o clădire simbol cu influențe arhitecturale occidentale, Art Nouveau, în timp ce conservatorii voiau o clădire cu arhitectură în stil românesc. Până la urmă au câștigat liberalii iar Cazinoul din Constanța a devenit un simbol Art Nouveau.

Imediat după 1910, Primăria Constanța avizează jocurile de noroc și concesionează Cazinoul unui investitor, obligându-l să construiască un hotel de lux, la scurtă distanță de Cazino, special pentru jucătorii de aici, veniți din toate zările. Asta s-a și întâmplat și, după modelul Cazinoului din Sinaia, la Constanța se deschide Hotel Palace.

Ca la marile cazinouri de pe Riviera Franceză, și la Constanța a început să se joace bacara, chemin de fer, bula americană, căișori, zaruri sau barbut. Pe lângă jocurile de noroc, în Cazino se țineau cam toate activitățile de loisir care îți pot trece prin minte: de la baluri obișnuite sau mascate, la spectacole de teatru, concerte, tombole, recitaluri vocale, jocuri de noroc, șah, table sau domino. Totul era permis în Cazino pentru oamenii pe care îi ducea buzunarul.

Cu puțin timp înaintea Primului Război Mondial, în fața Cazinoului a avut loc vizita Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, care, împreună cu familia imperială și alături de Regele Carol I și Principele Ferdinand s-au plimbat pe faleza din Constanța.

A urmat Primul Război Mondial, perioadă în care Cazinoul a fost pus la dispoziția Crucii Roșii Române și transformat în spital pentru răniți. După finalizarea războiului, primăria a reabilitat stricăciunile între anii 1919-1920, iar balurile și banchetele au fost reluate.

În anul 1928 se face o doua reabilitare, iar în anul 1936 jocurile de noroc au fost interzise și nu au mai fost reluate niciodată până astăzi.

Vremea celui de-al Doilea Război Mondial, la începutul anului 1941, a găsit Cazinoul gazda trupelor germane iar în anul 1943 clădirea este lovită de bombele lansate de avioanele sovietice.

În perioada comunistă jocurile rămân interzise iar Cazinoul devine restaurant de lux și este reabilitat, pentru ultima dată, în anul 1986.

Însă perioada democratică de după `90, deși lipsită de războaie și dictatori, a transformat Cazinoul din Constanța într-un obiectiv ruinat greu de restaurat din cauza indiferenței, procedurilor birocratice greoaie sau a relei voințe.

VIATenews
SURSĂMediafax
SHARE

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.