Curtea Constituțională discută, miercuri, sesizarea lui Klaus Iohannis în legătură cu Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației. Președintele susține că, după reexaminarea Parlamentului, forma adoptată depășește limitele decizia din iulie 2018 a CCR.

Pe 1 aprilie, șeful statului a formulat o sesizare la Curtea Constituțională cu privire la modificarea acestei Legi.

„Ținând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 528/17 iulie 2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 676 din 3 august 2018) și având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare și excedează limitelor deciziei menționate, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție, pentru motivele prezentate în continuare”, precizează Klaus Iohannis în sesizare, potrivit Administrației Prezidențiale.

Pe 6 iunie 2018, șeful statului a sesizat Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educației, precizând că actul normativ a fost adoptat cu încălcare dispozițiilo art. 1, alin (5) din Constituției referitoare la calitatea legii.

Parlamentul a reexaminat actul normatic, după decizia Curții nr. 528/2018, pentru a pune în acord prevederile neconstituționale cu decizia judecătorilro CCR, însă Legislativul a eliminat unele textele și a făcut noi modificări la Legea în cauză, chiar dacă nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate.

„În cazul de față, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 528/2018, Parlamentul a eliminat unele texte, a adăugat unele noi și a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și, în mod evident, contrar soluției dispuse de către instanța constituțională. Examinând legea adoptată de Parlament în forma retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, deși acestea au fost declarate constituționale, altele au fost modificate, deși acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate, iar altele au fost introduse fără ca acestea să aibă vreo legătură cu forma inițială a legii sau să se fi regăsit în conținutul său, așa cum aceasta a fost supusă controlului de constituționalitate”, explică șeful statului în textul sesizării.

„Curtea Constituțională a statuat că, în cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica și alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate ca fiind neconstituționale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării și, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziții ale legii ca operațiune de tehnică legislativă, fără a putea aduce alte modificări de substanță legii în cauză”, mai spune Iohannis.

Președintele României prezintă și modificările efectuate de Parlament, precizând că Legislativul a eliminat anumite cuvinte din lege, chiar dacă nu făcea obiectul decizie CCR de neconstituționalitate.

„Observăm că intervenția legislativă de la art. I pct. 2 din legea dedusă controlului de constituționalitate vizează modificarea art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011. Potrivit variantei inițiale a legii, anterioară deciziei Curții Constituționale, această modificare legislativă era prevăzută la art. I pct. 3 și opera prin introducerea la art. 99, după alin. (9), a unui nou alineat, alin. (10). Mai mult decât atât, varianta inițială prevăzută pentru art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 (fostul pct. 3 din legea adoptată în prima fază) prevedea că centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale se organizează cu personalitate juridică iar, potrivit formei legii retransmise la promulgare, art. 99 alin. (10) (pct. 2 din legea adoptată ca urmare a deciziei instanței constituționale) stabilește că aceste centre de formare continuă în limbile minorităților naționale sunt persoane juridice”, argumentează Iohannis.

Președintele precizează că „analizând comparativ cele două forme ale art. 99 alin. (10), înainte și după decizia Curții Constituționale, se observă că Parlamentul a eliminat sintagma „structura” din textul acestui articol. Or, în această situație, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestor dispoziții, întrucât acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și, prin urmare, nici al controlului Curții Constituționale”.

Șeful statului mai spune că Parlamentul a adăugat la art. I trei noi puncte, pct. 4, 5 şi 6, prin care se prevăd dispoziții privind condițiile în care cadrele didactice titulare pot participa la ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer, privind realizarea detașării la cererea personalului didactic titular, precum și dispoziții referitoare la normarea orelor în statul de personal pentru profesorii din învățământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale.

VIATenews
SURSĂMediafax
SHARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.