Unul dintre simbolurile Bucegilor, Crucea de pe Caraiman, are 90 de ani și de când a fost inaugurată nu a fost niciodată reabilitată. Deși mulți o văd de pe Valea Prahovei, iar alții au urcat pe munte să o vadă de aproape, puțini știu cât de greu a fost să fie ridicată, din ordinul lui Ferdinand I.

Drumul până la Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, cunoscută sub denumirea „Crucea de pe Caraiman” sau „Crucea Eroilor”, este unul care încântă privirea și care poate fi parcurs de oricine, neavând un grad mare de dificultate.

Turiștii pornesc din zona Babele, urmărind traseul marcat cu o cruce roșie.

Traseul, spun salvamontiștii, a fost remarcat de ei în această vară. Cât văd cu ochii, turiștii oamenii au parte numai de peisaje care taie respirația, spectacolul naturii fiind unul deosebit. Ici- colo mai întâlnesc câte o floare de colț, plantă ocrotită prin lege, sau câte un petec de zăpadă, chiar dacă este august.

La pas, după aproximativ două ore de mers, timp în care muntele își etalează splendoarea, turistul ajunge la Crucea de pe Caraiman, monument atestat documentar din 1928.

Realizată dintr-o structura metalică confecţionată din oţelul fabricat de vestitele Uzine şi Domenii Reşiţa, crucea a fost inaugurată și sfințită pe 14 septembrie 1928, de Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

Are înălţimea totală de 39,3 metri şi o deschidere a braţelor orizontale de circa 15 metri, fiind amplasată la o altitudine de 2.291 de metri, ceea ce a făcut ca monumentul, devenit simbol national, să atragă mii de vizitatori, din țară sau din străinătate.

„Crucea comemorativă a eroilor români din primul război mondial a fost desemnată în Cartea Recordurilor Guiness (2013) ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”, arată Ministerul Apărării Naționale (MApN), care, la începutul anului 2016 a preluat în administrare Crucea de pe Caraiman.

Deși mulți dintre turiștii care trec prin zonă au văzut Crucea și au urcat pe Caraiman să o privească de aproape, puțini știu că cei care au inițiat construcția au fost regele Ferdinand I al României şi Regina Maria, ca omagiu adus eroilor care şi-au jertfit viaţa în Primul Război Mondial. Doi ani a durat construcția, între 1926 şi 1928.

„S-a dorit ca acesta să fie văzut de la o distanţă cât mai mare şi, din acest motiv, s-a renunţat la amplasamentul de pe vârful principal, înalt de 2.325 metri, al masivului Caraiman, de unde monumentul nu putea fi văzut decât odată ajuns pe platou. S-a ales, astfel, vârful de 2.291 metri al versantului de sud-est, care permitea vizualizarea Crucii de departe, din valea Prahovei şi împrejurimi, chiar şi în condiţii meteorologice dificile”, arată sursa citată.

Nu a fost ușor ca acest monument să fie ridicat, având în vedere amplasamentul. Materialele au fost cărate cu funicular, căruțe, măgari sau cai.

„Sculele, lemnul, piesele metalice componente şi restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la staţia CFR Buşteni. De aici, o parte dintre traversele metalice şi materialele de construcţie au fost transportate cu carele cu boi ale localnicilor pe ruta Buşteni – Sinaia – Vârful Păduchiosul – Vârful Dichiu – Platoul Bucegi – Vârful Caraiman.

Restul materialelor au fost transportate cu funicularul Fabricii de hârtie Schiel din Buşteni pe valea Jepilor până la cantonul Schiel de pe platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu cai şi măgari până în Vârful Caraiman. Deoarece numărul carelor din zonă s-a dovedit insuficient, o căruţă neputând face într-o săptămână mai mult de două-trei transporturi, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziţionarea de noi atelaje”, mai scrie Ministerul Apărării Naționale.

Odată ce a prealuat în administrare Crucea Eroilor, MApN vrea să o reabiliteze cu fonduri europene. Monumentul, inclus în grupa A a Listei monumentelor istorice, se află într-o stare avansată de degradare şi are nevoie de reparaţii majore.

„Valoarea totală a propunerii de proiect este de peste 19 milioane lei, din care suma de peste 16 milioane lei reprezintă valoarea finanţării externe nerambursabile, iar suma de aproximativ 3 milioane lei reprezintă valoarea cofinanţării cheltuielilor eligibile asigurată de Ministerul Apărării Naţionale”, arată MApN. Contractul a fost semnat în data de 26.07.2017.

Reprezentanții ministerului au declarat, corespondentului MEDIAFAX, că prin aceste lucrări se va schimba sistemul de iluminat, partea metalică va fi curățată și lăcuită, soclul va fi reabilitată iar în soclu va fi organizată și o expoziție.

VIATenews
SURSĂMediafax
SHARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.