Cultivarea de organe umane în corpuri de animale a fost aprobată în premieră în Japonia, iar un prim studiu pe această temă este în desfăşurare, potrivit livescience.com.

Procedura revoluţionară şi controversată în acelaşi timp presupune implantarea în embrioni animali modificaţi a unor celule umane iPS, care pot fi determinate să genereze baza oricărui organ din corpul omenesc.

Este cunoscută deja capacitatea celulelor stem (suşă) embrionare de a se diferenţia şi a se dezvolta în toate tipurile de celule umane – sangvine, nervoase, musculare etc. -, acest fapt reprezentând o miză vitală pentru medicina „regenerativă”, ce va permite, în viitor, repararea inimii şi a altor organe importante. Folosirea celulelor suşă embrionare ridică, însă, numeroase controverse de natură etică.

Ca şi celulele stem embrionare, celulele stem pluripotente induse (iPS) au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă din organism. Deoarece ele sunt prelevate din ţesut adult, folosirea lor este mai puţin controversată decât cea a celulelor stem embrionare, prelevate de la embrionii în vârstă de câteva zile.

Studiul cercetătorilor japonezi este un prim pas pe o lungă cale care are ca punct final obţinerea de organe umane pentru transplant cu ajutorul animalelor şi este primul de acest tip aprobat în Japonia, după ce au fost modificate legile privind implantarea de celule umane în organisme animale.

Anterior, legislaţia impunea cercetătorilor să distrugă după 14 zile embrionii animali în care se implantaseră celule umane. Totodată, legile interziceau implantarea acestor embrioni în uterul unor animale în vederea obţinerii unor pui. Însă, în luna martie, Guvernul japonez a renunţat la aceste legi.

Echipa de cercetători care se ocupă de noul studiu este coordonată de Hiromitsu Nakauchi, profesor de genetică la Universitatea Stanford, California (SUA).

Studiul presupune generarea de embrioni animali – de şoarece, şobolan sau porc – cărora le lipseşte un organ specific, de exemplu, pancreasul. În aceşti embrioni modificaţi sunt apoi implantate celule umane iPS care se pot dezvolta pe locul pancreasului. Embrionii astfel modificaţi sunt transplantaţi în uterul unor femele şi, teoretic, ar putea fi obţinuţi pui cu un pancreas uman perfect funcţional.

Studiile preliminare au avut rezultate promiţătoare, dar cercetătorii au avut şi eşecuri. De exemplu, s-a obţinut pancreas de şoarece în organism de şobolan. Dar cercetătorii nu au reuşit acelaşi lucru când au încercat să obţină rinichi de şoarece în şobolan.

Nakauchi spune că, de altfel, sunt extrem de departe de a obţine, de exemplu, organe umane cultivate în embrioni de porc, distanţa genetică dintre cele două specii fiind mare.

Embrionii animali în care s-au implantat celule umane se mai numesc himere. Procedura prin care se obţin himere ridică probleme etice complexe, mai ales pentru că este imposibil de controlat tipul de organe care se formează în animal după implantarea de celule umane iPS.

Legislaţia în domeniu diferă de la ţară la ţară, de exemplu, în SUA nu există restricţii, în timp ce alte state impun distrugerea himerelor după două săptămâni de la obţinerea acestora.

Experţii mai spun că himerele nu pot fi numite hibrizi umano-animali, pentru că ar trebui ca jumătate din ADN-ul din fiecare celulă să fie uman şi jumătate animal. În schimb, himerele conţin un amestec de celule animale şi umane.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.