Donald Trump, preşedintele SUA, a părut să declare o ciocnire a civilizaţiilor săptămâna trecută, cu ocazia vizitelor efectuate în Polonia şi la summitul G20, situaţie care semnalează posibila intrare a lumii într-o perioadă riscantă, afectând cooperarea la nivel mondial, comentează Financial Times.

“Donald Trump a părut să declare o ciocnire a civilizaţiilor în cursul vizitei efectuate joia trecută la Varşovia. Imediat după aceea, liderul american a participat, în mod incomod, la summitul celor mai dezvoltate economii ale lumii (G20). Grupul G20 simbolizează idealul comunităţii mondiale. Un război al civilizaţiilor este situaţia opusă. Deci, care dintre ele va fi?”, comentează Martin Wolf, editorialist Financial Times, într-un articol intitulat “Ciocnirea civilizaţiilor a lui Donald Trump în comunitatea globală”.

Principala declaraţie făcută de Donald Trump în discursul de la Varşovia a fost aceasta: “Întrebarea fundamentală a vremurilor noastre este dacă Occidentul are voinţa de a supravieţui. Avem încredere în valorile noastre pentru a le apăra cu orice preţ? Avem suficient respect pentru cetăţenii noştri încât să securizăm frontierele? Avem dorinţa şi curajul să apărăm civilizaţia noastră de cei care vor să o submineze şi să o distrugă?”

Discursul este o confirmare a poziţiei prezentate de doi consilieri principali ai lui Donald Trump, Herbert R. McMaster şi Gary Cohn, care afirmau într-un articol publicat în luna mai: “Lumea nu este o «comunitate globală», ci o arenă în care naţiunile, entităţile nonguvernamentale şi companiile activează şi concurează pentru avantaje”. Consilierii guvernamentali argumentau că principiul “«America pe primul loc» nu înseamnă America de una singură”.

“Totuşi, Statele Unite ale Americii au fost singure la summitul G20. În pofida încercărilor de acoperire a disensiunilor, Statele Unite au fost singure prin poziţiile pe tema climei şi protecţionismului”, constată Financial Times.

“În cazul în care Occidentului i se cere să aibă o atitudine unitară pentru un conflict al civilizaţiilor, vor apărea fracturi, aşa cum s-a întâmplat când s-a decis intervenţia militară în Irak. Este uşor de acceptat că ceea ce Donald Trump numeşte «terorism islamist radical» reprezintă o preocupare. Dar a o considera o puternică ameninţare existenţială este ridicol. Nazismul a fost ameninţare existenţială. La fel, comunismul sovietic. Terorismul este doar o problemă. Iar pericolul major este o reacţie exagerată. Acest lucru riscă să afecteze grav relaţiile cu cei 1,6 miliarde de musulmani din întreaga lume. Trebuie să fim atenţi la autoîndeplinirea profeţiei ciocnirii civilizaţiilor, nu doar pentru că nu este adevărată, ci pentru că trebuie de fapt să cooperăm. Idealul comunităţii mondiale nu este utopic, ci reflectă realizatea contemporană. Tehnologia şi dezvoltarea economică i-au făcut pe oameni stăpâni asupra planetei şi dependenţi unii de alţii. Interdependenţa nu se opreşte la frontierele naţionale. Şi de ce ar trebui să se oprească? Frontierele sunt arbitrare”, consideră editorialistul FT.

“Se foloseşte din ce în ce mai mult cuvântul «antropocen» pentru a descrie perioada contemporană: este perioada în care oamenii transformă planeta. Ideea importantă în conceptul antropocen este că omenirea cauzează probleme şi doar omenirea le poate gestiona. Acesta este unul dintre motivele pentru care ideea comunităţii globale nu este lipsită de conţinut. Fără o comunitate mondială, problemele nu ar putea fi gestionate. Să ne gândim şi la pace. În era nucleară, un război este de neconceput. Dar acest lucru nu înseamnă că este imposibil. Gestionarea disensiunilor între puterile nucleare este o necesitate. Să ne gândim şi la prosperitate. Integrarea economică mondială nu este un complot malefic. Este o extindere naturală a forţelor economiei de piaţă într-o perioadă de inovaţii tehnologice rapide. O astfel de configurare a lumii expune ţările la deciziile politice ale altora. După cum am aflat în 2008, rezistenţa sistemului financiar global nu este mai mare decât cea a celei mai vulnerabile verigi. (…) De aici provine şi preocuparea G20 privind reglementările financiare (…); iar îngrijorările privind protecţionismul comercial sunt justificate”, explică FT.

SHARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.