Inițiativa celor Trei Mări a început în urmă cu trei ani, ca proiect regional de securitate, în contextul conflictului din Ucraina, dar în prezent capătă din ce în ce mai mult un sens economic, de cooperare regională.

Ideea de bază pare să devină faptul că inițiativa ar trebui să se transforme într-un vehicul care să servească interesele membrilor acolo unde UE si NATO nu le pot acoperi suficient, în principal la planurile regionale de infrastructură și energie.

Inițiativa celor Trei Mări – Baltică, Adriatică și Marea Neagră – reunește Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia și a fost prezentată la finele lunii septembrie 2015, la Adunarea Generală a ONU de a New York, ca un demers al preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović și al președintelui polonez Andrzej Duda. În august 2016, la Dubrovnik, este adoptată o declarație comună a celor 12 state, iar în vara anului 2017 are loc al doilea forum al inițiativei, la care a participat și președintele american Donald Trump.

În plan economic, inițiativa înseamnă 28% din PIB european, în valoare de 1.400 de miliarde de euro, la 114 milioane de locuitori. Chiar dacă în zonă s-au construit, în ultimii 20 de ani, în jur de 5.600 de kilometri de autostrăzi, mai sunt nevoie, conform unor studii internaționale, de circa 615 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură și logistică, pentru a ajunge la nivelul tărilor vestice. În general marile coridoare de transport au fost așezate pe direcția est- vest, așa că proiectele de infrastructură discutate în cadrul inițiativei celor Trei Mări, ce unesc nordul și sudul continentului nu pot fi considerate decât binevenite.

Două mari proiecte de infrastructură s-au aflat până acum pe agenda inițiativei, este vorba de rețeaua de autostrăzi Via Charpatia și un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate (LNG).

Via Charpatia ar trebui să lege portul lituanian Klaipeda de Salonic. Drumul ar urma să treacă prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România (unde apare și o legatură cu portul Constanța), Bulgaria și Grecia și va include autostrăzi deja aflate în exploatare din Polonia, Ungaria și Slovacia.

Proiectul pentru LNG implică un terminal de gaze din Polonia, deja operațional în portul baltic Swinoujscie și un al doilea, care ar trebui finalizat anul viitor în Croația, pe insula Krk. Conducte de distribuție vor lega țările membre ale inițiativei, iar proiectul se constituie într-o alternativă la gazul rusesc, de care depind multe dintre statele membre ale proiectului Trei Mări.

O altă zonă de afaceri pe care proiectul se concentrează este digitalizarea, aflată pe agenda discuțiilor de la București. Și, chiar dacă în prezent nouă din cele 12 state membre ale inițiativei se află sub media UE a Digital Economy and Society Index, există deja analiști care vorbesc de autostrăzi digitale, de centre regionale de date (data islands), ba chiar și de o flotă de mașini inteligente, fără șofer, care în 2035 ar putea lega Tallin de Zagreb.

România va propune la summitul de la București al inițiativei, care începe luni, și alte proiecte, printre care „Rail 2 Sea”, care privește o rută feroviară de 3.663 km din portul Gdansk și se termină la Constanța. În domeniul digital, România oferă, printre altele, ideea creării unei platforme pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Inițiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea identificării factorilor de poluare, dar și de efectuare a unor analize de risc. Un al doilea proiect vizează crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacționarea serviciilor de transport și logistică, în timp ce a treia propunere a României se referă la definirea și dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat și sustenabil și crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei.

În domeniul transporturilor România propune și proiectul FAIRway Danube pentru reabilitarea și întreținerea șenalului Dunării și afluenților săi navigabili. La capitolul energie, România este interesată de dezvoltarea sistemului național de transport gaze naturale pe coridorul BRUA.

Pentru finanțarea proiectelor, oficialii Trei Mări au decis înființarea unui fond de investiții în valoare de 100 de miliarde de euro, o inițiativă a Bank Gospodarstwa Krajowego, banca națională poloneză de dezvoltare. Banca va colabora cu 11 instituții bancare din spațiul inițiativei, o scrisoare de intenție urmând a fi semnată chiar la București, conform unor informații din presa internațională. Fondul va începe să lucreze anul viitor și nu va avea un sediu, boadrul de directori urmând să se întâlnească pe rând, în țările membre.

Sigur că economie fără un pic de geopolitică nu se poate, așa că trebuie spus că proiectele Inițiativei au ajuns atât în atenția Statelor Unite cât și a Chinei, care studiază modul în care poate apropia inițiativa Trei Mări de prooiectul One Belt, One Road; puțin paradoxal, Buxelles-ul nu s-a pronunțat încă, oficial, în privința proiectului (neoficial, au existat destule voci care au acuzat Trei Mări ca fiind un proiect separatist).

Președintele Trump a promovat, la primul summit al inițiativei de la Varșovia, vânzările de LNG americane, vorbind, în discursul său și de conducta BRUA sau de cumpărarea de armament, fără referiri la Rusia. Pe de altă parte, Europa este prinsă într-un joc de interese centrat pe gaze naturale, unde actorii – Germania, Rusia, țările estice, Ucraina, Statele Unite, fac și desfac conducte, contracte și alianțe. Proiectul LNG al Inițiativei celor Trei Mări este în măsură să influențeze piața europeană, și aici este una din cheile în care trebuie înterpretate recentele demersuri de a intra în alianță ale Germaniei dar și apropierea binevoitoare a Americii.

Inițiativa celor Trei Mări este acum un spațiu al proiectelor și propunerilor, și este un demers de care Estul Europei are nevoie, din rațiuni politice și economice, pentru că, într-o lume în divizare, pământul dintre cele trei mări se poate dovedi un spațiu al colaborării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.