Anamaria Trancă, judecătoarea cunoscută după ce a dat sentința de condamnare a Marianei Rarinca, femeia achitată inițial pentru că ar fi șantajat-o pe fosta șefă a ÎCCJ, este detașată, începând din mai, pentru 3 ani, la CSM. Inspecția Judiciară s-a sesizat în cazul ei, după reacțiile de pe Facebook.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în 19 aprilie, detaşarea în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de 3 ani, a opt judecători, printre care și Anamaria Trancă, magistratul din dosarul Rarinca.

Trancă, judecător al Curții de Apel București, va activa în cadrul CSM, începând cu 7 mai 2018.

“Judecătoarea Ana Maria Trancă este un instrument până la capăt și acest lucru este răsplătit cu un loc călduț la CSM pe o perioadă de trei ani. Din ce aud va lucra la relații cu publicul (…) Cu siguranță va motiva decizia în aceste zile , încercând să pună presiune mediatică pe completul de la ICCJ care va pronunța o decizie , curând , în dosarul ANRP 1. Doamna judecător Ana Maria Trancă vă dau o veste proastă: nu veți realiza nimic cu aceasta manevră ieftină și predictibilă dealtfel . Sunteți compromisă profesional definitiv și să nu vă mire dacă protectorii dumneavoastră vă vor abandona într-o zi, pentru că atașamentele se schimbă. Eu știu cel mai bine. Îmi doresc sa aveți parte de justiția de care am avut eu parte”, scrie Horia Georgescu, fost șef ANI, pe pagina de Facebook.

De altfel, judecătoarea Trancă este unul dintre magistrații care s-a ocupat de dosarul fostului șef ANI, condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu și producerea unui prejudiciu în dauna Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Georgescu a acuzat-o pe Trancă de faptul că a judecat “părtinitor, cu rea-credință, meschin (au fost cazuri în care a refuzat, pur și simplu, să-mi elibereze până și copii ale minutelor de ședință de judecată!), dar a rămas neclintită în dosar”.

Fostul șef ANI a făcut și patru cereri de recuzare, însă fără succes, spunând că una dintre ele a fost judecată chiar de magistratul recuzat, adică de Anamaria Trancă, “în mod aberant și nelegal aspect sancționabil de CEDO în mod constant în jurisprudența sa”.

Antena 3 a publicat în 2017 o informație potrivit căreia judecătoarea Anamaria Trancă a fost sancționată de Agenția Națională de Integritate, instituție condusă de Horia Georgescu (cel pe care îl ancheta) în 2008 pentru nedeclararea averii.

Anamaria Trancă a devenit cunoscută după ce, împreună cu judecătorul George Dorel Matei, a decis condamnarea Marianei Rarinca, în anul 2015, la trei ani de închisoare cu suspendare. Rarinca a fost acuzată de către Livia Stanciu, șef al ÎCCJ la acea vreme, de șantaj, însă instanța a decis că trebuie achitată.

Același magistrat a sesizat, în februarie 2017, Curtea Constitțională cu privire la Ordonanța 13/2017. O sesizare considerată neconstituțională chiar de către Curtea Constituțională, după cum se arată în decizia CCR din 7 martie 2017.

Potrivit acestei decizii: “Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca aceasta a fost ridicata de instanta judecatoreasca la data de 3 februarie 2017, data la care, fara a o pune in discutia subiectilor procesuali principali, a si sesizat Curtea Constitutionala, aspect care a condus la imposibilitatea formularii de catre acestia a punctului lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate, contrar art. 33 alin. (2) din Codul de procedura penala coroborat cu art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. (…) Prin urmare, critici de neconstitutionalitate puteau fi formulate in privinta ordonantei de urgenta numai daca aceste prevederi – care au facut parte din dreptul pozitiv – erau aplicabile in cauza si continuau sa produca efecte dupa iesirea din vigoare a ordonantei de urgenta criticate. (…) Or, este de domeniul evidentei ca un text legal care nu este in vigoare (art. I pct. 3) nu poate avea legatura cu solutionarea unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoresti; calculul de oportunitate realizat de instanta prin indicarea caracterului potential sau eventual de aplicare a textului legal respectiv in cauza, din punctul de vedere al receptarii acestuia in fondul activ al legislatiei, denota tocmai lipsa sa de legatura cu cauza a quo.”

Adică, instanța judecătorească s-a plasat în afara sferei normative a art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție și a încercat să acrediteze teza unui control preventiv de constituționalitate înainte de intrarea în vigoare actului normativ.

Totodată, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu şi a demarat verificări în luna februarie, în cazul judecătoarei Anamaria Trancă, în urma scandalului legat de mesajele obscene la adresa politicienilor cărora magistratul le dădea like pe Facebook.

Ingrid Mocanu a formulat pe 1 februarie 2018 o cerere de strămutare a dosarului și a acuzat la Înalta Curte existența unei suspiciuni rezonabile că impartialițatea judecătoarei Trancă este afectată, în condițiile în care aceasta și-a exprimat public opțiunile politice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.