NATO a fost soluția salvatoare pentru securitatea României la sfârșitul Războiului Rece. Finanțarea și îndeplinirea criteriilor asumate la aderare au fost abordate conjunctural.Agresiunea Rusiei din Crimeea a readus în atenție importanța apartenenței la NATO pentru securitatea națională.

Pentru un viitor sigur în Alianță, România trebuie să respecte cerințele minime de credibilitate. Analiza Strategică a Apărării înseamnă responsabilitate și seriozitate.

Sfârșitul epocii comunistoide în România s-a petrecut în mod violent, cu implicarea directă a forțelor armate, divizate și învrăjbite prin implicări mai mult sau mai puțin binevoitoare pentru poporul român. Atunci, la începutul anilor ’90, unii lideri politici și militari încă mai vedeau ca unică șansă pentru stabilitatea țării intervenția Uniunii Sovietice (încă în funcțiune!). În contrapartidă, forțele politice de opoziție (embrionare) trebuiau să prezinte o altă opțiune, dar susținerea occidentală a fost destul de firavă. Încă se simțea efectul șervețelului pe care se făcuse împărțirea influenței la Moscova, între Stalin și Churchill.

Prăbușirea Uniunii Sovietice, de jure la 26 decembrie 1991 și de facto după eșecul loviturii de stat din 19-21 august 1991, a fost considerată de Vladimir Putin încă din 2011, din poziția de premier, cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut. Declararea independenței Federației Ruse la 12 decembrie 1991 a fost decisivă pentru colapsul epocii sovietice, aceasta a fost calea prin care majoritatea populației ruse și-a imaginat că poate să scape de comunism. Dorința de independență era marcată de teama de bolșevism, asociat cu sărăcia, cozile la alimente, lipsurile de tot felul, inclusiv a libertății de exprimare, mișcare, de a-și decide singur soarta.

Această teamă a caracterizat societatea rusă timp de mai bine de un deceniu și a determinat mai multe concesii făcute statelor democratice, începând cu acceptarea unificării Germaniei (încă din perioada Gorbaciov), până la Acordul NATO-Rusia. În același registru se poate înscrie și Memorandumul de la Budapesta, din 1994, tratat internațional între Ucraina, Statele Unite, Marea Britanie și Rusia pentru dezarmarea nucleară a Ucrainei și prevede garanții de securitate a independenței sale și integrității teritoriale.

Încă de la declararea independenței sale ca stat în 1991, atitudinea Federației Ruse față de NATO a fost cooperantă, dar relația dintre NATO și Rusia s-a bazat pe un parteneriat complex și dificil. Inițial, cooperarea dintre NATO și Federația Rusă s-a realizat în cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic. În 22 iunie1994, Federația Rusă a aderat la Parteneriatul pentru Pace (PfP), iar la Summit-ul NATO de la Paris în 1997, a fost semnat Actul Fondator privind Relațiile Reciproce de Cooperare și Securitate. Consiliul NATO-Rusia (NRC) a fost înființat la 28 mai 2002, la Summit-ul NATO de la Roma. Această structură a fost stabilită pentru îmbunătățirea cooperării dintre NATO și Federația Rusă pe probleme de apărare și politica de securitate.

(Citește continuarea pe www.monitorulapararii.ro).

(Generalul (r) – cu patru stele Ștefan Dănilă a fost șeful Statului Major al Armatei României în perioada 2011 -2014).

VIATenews
SURSĂMediafax
SHARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.