„Cu începere de la 14/27 august 1916, ora 9 seara, România se găsește în stare de război cu Austro-Ungaria” se spunea într-un Comunicat despre transmiterea declarației de război Austro-Ungariei, în Monitorul Oficial din 15 august 1916.

Primul război mondial a început pe 28 iulie 1914, când Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, iar Franța și Rusia s-au mobilizat pentru a răspunde noii stări de fapt. Regele Ferdinand şi guvernul condus de liberalul Ionel Brătianu au decis ca românii să lupte alături de Antanta, adică alături de Franţa, Rusia şi Marea Britanie, după doi ani în care România a fost neutră în conflict.

Data intrării României în război a rămas 14 august, devenită ulterior 27 august odată cu trecerea la calendarul gregorian, prin care se adăugau 13 zile datelor cuprinse între 1 martie 1900 și 1 octombrie 1924.

Proclamația Regelui Ferdinand la intrarea României în război a fost păstrată de istorie: ”Războiul care de doi ani a încins mai strâns hotarele noastre a sdruncinat adânc vechiul așezământ al Europei și a învederat că pe viitor numai pe temeiul național se poate asigura viața pașnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua așteptată de veacuri de conștiința națională, ziua unirii lui. După vremuri îndelungate de nenorociri și de grele încercări, înaintașii noștri au reușit să întemeieze Statul Român prin Unirea Principatelor, prin războiul independenței, prin munca lor neobosită pentru renașterea națională.

Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceiace Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă:unirea Românilor de pe cele două părți ale Carpaților.

De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe frații noștri de peste munți și din plaiurile Bucovinei, unde Ștefan cel Mare doarme somnul lui de veci.

În noi, în virtuțile, în vitejia noastră, stă putința de a le reda dreptul ca într-o Românie întregită și liberă de la Tisa până la mare, să propășească în pace potrivit datinilor și aspirațiunilor gintei noastre.

Români,

Însuflețiți de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâți să înfruntăm cu bărbăție toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credința neclintită în menirea lui.

Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei.

Cu Dumnezeu înainte!

Ostași,

V-am chemat ca să purtați steagurile voastre peste hotarele unde frații voștri vă așteaptă cu nerăbdare și cu inima plină de nădejde.

Umbrele marilor Voevozi Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare, a căror rămășițe zac în pământurile ce veți desrobi, vă îndeamnă la biruință ca vrednici urmași ai ostașilor cari au învins la Răsboieni, la Călugăreni și la Plevna.

Veți lupta alături de marile națiuni cu cari ne-am unit.

O luptă aprigă vă așteaptă. Cu bărbăție să-i îndurăm însă greutățile și cu ajutorul lui Dumnezeu isbânda va fi a noastră.

Arătați-vă deci demni de gloria străbună.

Dealungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta și vă va slăvi”, se arăta în textul semnat de monarhul român și datat București, 15/28 august 1916.

Trei armate române au trecut la atac traversând Carpaţii Meridionali și intrând în Transilvania. România intra astfel în Primul Război Mondial, după doi ani de neutralitate.

Primul comunicat oficial privind intrarea României în război a fost publicat pe 15 august: ”Mobilizarea generală a armatei a început în noaptea de 14/15 August și-și urmează cursul. Declarația de răsboi contra Austro-Ungariei a fost emisă în seara de 14 August, la ora 9, la Viena. În noaptea de 14/15 august trupele noastre au atacat frontiera Austro-Ungară. Trupele aliate imperiale ruse au început a trece în Dobrogea, fiind primite cu entuziasm de populație. Unități din flota rusă au sosit la Constanța unde concură la apărarea coastei Mărei Negre. Vase de răsboi și baterii Austro-Ungare au tras focuri asupra orașelor Vârciorova, Turnu-Severin și Giurgiu”.

Un alt comunicat anunța că în noaptea următoare, 15/16 august, „un Zepelin și un aeroplan au aruncat bombe asupra Bucureștilor fără a cauza pagube”.

În 1921 delegația română prezenta Comisiei de reparații un document prin care arăta că 300.000 de militari au căzut la datorie și 80.000 au fost răniți grav, nu mai puțin de 700.000 de civili pierzându-și viața în anii Primului Război Mondial din cauza luptelor dar mai ales din cauza bolilor și a condițiilor de trai afectate de conflagrație.

”Primul Război Mondial este un moment definitoriu pentru România modernă şi contemporană. Fidelitatea cu care românii s-au adunat în jurul Coroanei a fost temelia luptei politice şi diplomatice a oamenilor de stat pentru recunoaşterea unirii provinciilor istorice şi consolidarea influenţei româneşti în Europa.(…)

Timp de jumătate de secol, adevărul despre Marele Război a fost mistificat şi chiar şters din discuţia publică. Beneficiind de libertatea de cercetare şi de expresie a timpurilor noastre, avem datoria să readucem la lumină adevărul despre rolul Armatei Regale, al societăţii civile, al oamenilor de Stat şi al Coroanei în făurirea Marii Uniri.

Să ne ridicăm la înălţimea morală a înaintaşilor noştri, restituind României monumentele făurite de ei, precum Crucea Eroilor Neamului sau Mausoleul de la Mărăşeşti, astăzi căzute în paragină sau uitare”, a transmis Principesa Margareta, Custodele Coroanei României pe 28 august 2016, când se împlinea un secol de la intrarea României în Primul Război Mondial.

România a participat la Primul Război Mondial între lunile august 2016 și 26 noiembrie/ 9 decembrie 1917 și a reintrat în conflict pe 9 noiembrie 1918 cu două zile înaintea zilei armistițiului de la Compiegne, când Germania a acceptat încetarea ostilităților, marcând victoria Aliaților și cu trei zile înaintea semnării convenției militare de la Belgrad care a marcat încheierea conflicutului în zonă.

VIATenews
SURSĂMediafax
SHARE

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.