Senatul a respins, luni, proiectul legislativ privind parteneriatul civil, inițiat de deputatul neafiliat Oana Bîzgan. Inițiativa acorda cuplurilor drepturi juridice și de creștere împreună a copiilor unuia dintre parteneri.

Propunerea legislativă privind parteneriatul civil a fost respinsă de senatori cu 92 de voturi „pentru” adoptarea unui raport de respingere, 11 voturi „împotriva” adoptării unui raport de respingere și o abținere.

Comisia Juridică a Senatului, a adoptat, pe 23 octombrie, un raport de respingere pentru proiectul de lege privind parteneriatul civil, inițiat de Oana Bîzgan.

„În cadrul UE, în virtutea principiului subsidiarităţii, reglementarea formelor de convieţuire nu ţine de competenţa exclusivă a UE – fiecare stat membru este responsabil de asigurarea cadrului legal necesar protejării vieţii privae şi familiale a cetăţenilor săi. La nivelul UE, 22 de ţări, prin reglementările aduse, oferă cetăţenilor posiblitatea să-şi oficializeze relaţia de cuplu fără a fi obligaţi la căsătorie, aceştia având ca alternativă parteneriatul civil. Singurele state membre care nu asigură niciun fel de protecţie juridică cuplurilor care trăiesc în uniuni consensuale sunt România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia (potrivit Eurostat – n.r)”, explica Oana Bîzgan în expunerea de motive a proiectul depus pe 30 martie la Senat.

Prin iniţiativa legislativă partenerii care încheie un astfel de acord au dreptul de a opta pentru „regimul comunităţii de bunuri”, astfel ambii parteneri beneficiind de ceea ce dobândesc în timpul parteneriatului civil.

„Dacă partenerii au optat pentru regimul comunităţii de bunuri, constituie bunuri comune şi sunt în proprietate comună a partenerilor toate bunurile pe care partenerii civili le dobândesc prin munca lor în timpul parteneriatului civil, când şi cele care provin din uzul acestor bunuri. Partenerii vor fi coproprietari în părţi egale asupra bunurilor comune din parteneriat, dacă nu au convenit altfel. Bunuri comune sunt şi câştigurile din drepturile de autor şi din drepturile conexe dobândite în timpul parteneriatului civil, cele din jocuri de noroc, precum şi veniturile din muncă şi asigurări sociale ori asimilate acestora sunt considerate a fi proprietate comună a partenerilor dacă ele erau scadente în timpul parteneriatului”, potrivit proiectului de lege.

Partenerii civili au aceleaşi drepturi şi obligaţii cu privire la sistemul de asigurări sociale, de sănătate, încadrarea în muncă şi asistenţă socială ca cele prevăzute în legea civilă prin căsătorie. De asemenea, o persoană care se află într-un parteneriat civil cu un cetăţean român poate dobândi cetăţenia română în aceleaşi condiţii precum o persoană căsătorită cu un cetăţean român.

Iniţiativa mai acordă partenerilor dreptul la decizii comune în viaţa de cuplu, dreptul la protecţia vieţii private şi a vieţii de cuplu, obigaţia de a-şi acorda asistenţă reciprocă, şi îngrijire şi asistenţă în caz de boală şi drepturi egale procedurale şi statut în toate instanţele şi procedurile administrative precum cuplurile căsătorite, dreptul de „a se întreţine reciproc şi a suporta cheltuielile convieţuirii comune, precum şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege, cheltuielile convieţuirii copiilor cărăra unul dintre parteneri le este părinte, precum şi a celor cărora unul dintre parteneri le este tutore”.

La fel ca într-o căsnicie şi partenerii civili au dreptul să preia numele partenerului, să-şi păstreze numele propriu sau să aibă ambele nume.

La Capitolul VII ale proiectului de lege sunt reglementate drepturile, în cazul în care unul dintre partneri are copii, care oferă partenerului care nu este părinte biologic dreptul de a se implica în creşterea copilului sau copiilor respectiv.

„Art 39: (1) Un partener civil care este părintele unui copil are dreptul de a-şi exercita responsabilităţi părinteşti faţă de copil. (2) Ambii părinţi prin comun acord sau părinte care exercită independent tutela faţă de copil poate încredinţa temporar exercitatea responsabilităţilor părinteşti, parţia sau în întregime, partenerului civil. (3) În cazul în care responsabilităţile părinteşi faţă de un copil menţionate la alin (2) sunt încredinţate pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, declaraţia părintelui trebuie să fie certificată de către un notar public. (4) Partenerul civil care are dreptul de a-şi exercita responsabilităţile părinteşti faţă de copil este obligat să le exercite în conformitate cu prevederile legislaţiei care reglementează familia şi exercitaea responsabilităţilor părinteşti”, precizează iniţiativa Oanei Bîzgan-Gayral.

Proiectul mai propunea abrogarea oricăror alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative.

Senatul e prima Cameră sesizată pentru acest proiect de lege, Camera Deputaților fiind decizională.

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.