Mai multe organizații din România solicită, într-o scrisoare deschisă, ca Ministerul Culturii (MCIN) să comunice public poziția țării noastre în legătură cu Directiva privind Drepturile de Autor pe piața unică digitală, aflată în procedură de negociere la nivelul Uniunii Europene.

Scrisoarea deschisă a fost adresată Ministerului Culturii și Identității Naționale și Reprezentanței Comisiei Europene în România și remisă și MEDIAFAX, iar, prin acest document se mai cere renunțarea la articolele 11 și 13 din propunerea de Directivă și consultări publice imediate cu toate părțile afectate de aceste articole.

În document se precizează că propunerile de reformă a drepturilor de autor pe piața unică digitală – inclusiv articolul 11 și 13 – se află în procedură de negociere la nivelul Uniunii Europene, iar ședințele de trialog, care vor avea loc, probabil, și pe 13 decembrie, pot fi decisive.

„Atragem atenția că această propunere se va transforma într-un bumerang împotriva intereselor digitale ale României, descurajând inovația în zona digitală. Propunerile actuale vor avea efecte semnificative în practică (demonstrate de ceea ce s-a întâmplat în Spania sau Germania pe zona de drepturi de autor auxiliare), cum ar fi: 1. Descurajarea inovațiilor digitale și a start-up-urilor, prin crearea de incertitudine juridică sau chiar blocarea ideilor care ar putea să provoace metodele tradiționale de business; 2. Limitarea accesului afacerilor europene digitale actuale la finanțare din partea investitorilor, care sunt reticenți în a susține afaceri în zone de legislație neclară sau riscantă; 3. Blocarea business-urilor și a cercetărilor provenite din servicii noi bazate pe inteligența artificială, care ar avea nevoie de verificarea conținutului înainte de a fi folosit în acest context”, explică semnatarii scrisorii.

Această propunere nu ține cont de numărul vast de tipuri de conținut, platforme, deținători de drepturi și mecanisme de licențiere, iar această abordare poate conduce la blocarea activității platformelor online și, implicit, o pierdere a veniturilor pentru creatorii de conținut.

Principalul risc asociat cu definițiile propuse de articolul 13, așa cum este el negociat în prezent, este generat de intrarea sub incidența sa a platformelor online (altele decât cele audio-video), precum cele cloud, și a serviciilor de comunicații, de exemplu, WhatsApp. Acestea din urmă ar fi obligate să folosească filtre de upload și să cenzureze upload-ul sau distribuirea de conținut protejat de drepturi de autor.

„Potrivit documentului, dacă România dorește să susțină inovația digitală în Uniunea Europeană ar trebui să promoveze public următoarele principii – atât în această propunere, cât și, în general, în politicile publice: 1. Păstrarea unui mediul digital deschis și liber, care promovează inovarea și inițiativele disruptive. Business-urile vechi trebuie să se adapteze la sectorul digital, nu să li se inventeze noi drepturi pentru a putea supraviețui în acest domeniu. Cum România nu are un bagaj istoric de lungă durată în această industrie, este cu atât mai important ca interesul nostru să fie orientat spre a promova startup-urile și ideile noi în afaceri; 2. Internetul se dezvoltă pentru că are capacitatea de a agrega tehnic informații și cantități mari de date, în mod automat și semi-automat, conținut produs de utilizatori simpli, business-uri sau alte calculatoare. Intermediarii care găzduiesc, aranjează sau distribuie acest conținut beneficiază astăzi de reglementările europene în vigoare (Directiva eCommerce, de exemplu), care le permit a face acest lucru în mod liber și fără a verifica fiecare informație agregată (ceea ce le-ar pune multora imposibilitatea de a-și face acel business). Orice idee de filtrare preventivă – sugerată sau obligatorie – este o barieră în calea libertății informației și a noilor modele de business digital; 3. Reguli unice la nivel european, fără fragmentări legislative. Reforma europeană reală a drepturilor de autor ar trebui sa ducă la o reală piață unica digitală – în care un startup din România sa poată agrega conținut protejat de drepturi de autor din Danemarca, Portugalia sau Malta și să-l poată comercializa în întreaga Uniune Europeană – sau poate chiar în întreaga lume, fără a se teme de bariere legislative, care l-ar obliga să investească în consultanța juridică în fiecare stat membru”, se arată în scrisoarea deschisă.

Autorii documentului mai precizează că, „păstrând proporțiile, dar uitându-ne pe tipurile de servicii, putem vedea foarte multe afaceri românești ce vor putea fi afectate, unele semnificative – de la marketplace-uri e-commerce (Emag, Elefant.ro,Trilulilu), anunțuri online si vânzări c2c (okazii.ro, Olx, publi24.ro, lajumate.ro etc.), site-uri cu conținut generat de utilizatori (TPU.ro), forumuri și spații de discuții (Forum Softpedia.com, Forum Avocatnet.ro, Conta.ro, Desprecopii.com)”.

Scrisoarea deschisă a fost semnată de Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare din Universitatea Politehnică București, Senior Consultant, Digital/IT Expert, Andreea Paul, președinte INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, Veronica Ștefan, Fondator Digital Citizen, și Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet.

La începutul lunii septembrie, Parlamentul European a votat în favoarea Directivei Drepturilor de Autor, care prevede, printre altele, ca giganții internetului să plătească mai mult pentru conținuturile pe care le utilizează.

Proiectul de directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală, prezentat de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016, introduce o serie de noi reguli care sunt menite să forţeze platformele online – tot mai populare – să împartă veniturile cu creatorii de conținut şi să ofere posibilitatea tragerii la răspundere a platformelor care încalcă drepturile de autor prin distribuirea de conținut nelicențiat.

Votul din septembrie a deschis calea pentru negocieri cu Consiliul Uniunii Europene (reprezentând cele 28 de state membre, care deja au ajuns la un compromis pe 25 mai) și Comisia Europeană, înainte de a se ajunge la un text definitiv.

Articolul 11 le oferă publisherilor și publicațiilor ocazia de a obține venituri în momentul în care companii precum Google fac trimitere prin link la articolele lor, permițându-le să ceară licențe plătite. Articolul 13 solicită anumitor platforme, precum YouTube și Facebook, să împiedice utilizatorii să distribuie fără licență articole protejate de drepturi de autor.

În urma negocierilor din trialog, textul va trebui din nou să fie supus votului Parlamentului European.

Reacțiile cu privire la noile reguli erau împărţite înainte de votul din septembrie, iar cele mai multe grupuri politice europene, inclusiv Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților și Partidul Popular European, nu au avut o poziție unitară anterior deciziei.

Pe de o parte, enciclopedia online Wikipedia, companii precum Google și Facebook, activiști pentru drepturi civile au avertizat că modificările propuse ar îngrădi creativitatea și diseminarea conținutului în mediul online și astfel ar afecta libertatea de exprimare.

Personalități ale lumii digitale, precum fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales, și Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, au criticat și ei directiva.

Pe de altă parte, numeroși artiști, instituții de presă, case de discuri și studiouri de filme s-au declarat în favoarea propunerilor, motivând că astfel vor putea beneficia în mod corect de venituri de pe urma operelor create de ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.