Suprafața de păduri virgine si cvasivirgine din România va crește cu 19%, în următoarele luni, ajungând până la 25.000 de hectare, potrivit datelor transmise miercuri de Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP).

Această suprafață a depășit, în prezent, 21.000 de hectare, pe lângă acestea, alte 17.000 de hectare de pădure, care nu sunt incluse încă în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România, fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Catalogul național, publicat pe site-ul MAP, avea înscrisă, la data de 24 octombrie 2018, o suprafață de 5.898,92 hectare de păduri virgine și 15.192,6 hectare de păduri cvasivirgine.

În ultimii doi ani, au fost introduse în catalog 3.330 de hectare de păduri virgine și 4.867 de hectare de păduri cvasivirgine. În următoarele luni, această suprafață se va majora cu circa 4.000 de hectare, conform estimărilor făcute de amenajamentele silvice și de studiile de identificare, fiind deja avizate în amenajamentele silvice și vor fi incluse, în curând, în Catalogul Național.

„În baza consultărilor publice finalizate, alte 23.000 de hectare sunt în diferite faze de avizare la autoritățile din teritoriu. În toate aceste suprafețe, lucrările silvice sunt oprite, iar 44.000 de hectare de pădure beneficiază deja de un regim de protecție strictă”, au mai anunțat reprezentanții MAP.

Prima ediție a Catalogului, cea din 6 decembrie 2016, cuprindea o suprafaţă totală de 2.569 de hectare de păduri virgine şi 10.325 de hectare de păduri cvasivirgine.

„Prin compararea valorilor se poate observa că în ultimii doi ani a existat o atenție constantă și s-au făcut eforturi pentru a completa baza de date care cuprinde pădurile virgine și cvasivirgine din România. Măsura are ca scop crearea cadrului necesar protejării corespunzătoare a acestor valori naturale. Conservarea pădurilor virgine și cvasivirgine din România reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apelor și Pădurilor. În acest sens, la nivelul autorității de stat s-au făcut pași importanți în vederea finalizării procesului de identificare și cartare a pădurilor virgine/cvasivirgine din România precum și în direcția includerii pădurilor calificate în Catalogul Național”, au mai susținut reprezentanții MAP.

MAP lucrează la finalizarea Caietului de sarcini pentru contractarea unor lucrări de identificare a altor suprafețe de păduri, forma finală a acestuia fiind dezbătută în cadrul unui grup de lucru în care vor fi invitați să participe specialiști în problematica pădurilor virgine. Suma alocată, în cuantum de peste 2,5 milioane de lei, provine din Fondul de mediu și este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 945/2016.

Totodată, MAP și-a exprimat public intenția de a realiza un parteneriat permanent, pe aceasta temă, cu societatea civilă. În acest sens, Ministerul a semnat un parteneriat cu WWF DCP România, document prin care MAP și-a asumat public „o serie de măsuri care vin în întâmpinarea eforturilor de finalizare a procesului de identificare a tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine din România”, mai susțin reprezentanții Ministerului.

MAP a menționat că este deschis acestor tipuri de colaborări cu alte entități care și-au propus ca obiect de activitate protejarea pădurilor. Astfel, acest minister a prezentat publicului și în format geografic situația pădurilor virgine incluse în Catalogul Național. Distribuția acestor păduri va putea fi urmărită de cei interesați pe site-ul MAP.

„Forma prezentată este un prim draft care va fi actualizat periodic luând în calcul și noile suprafețe care vor fi incluse în catalogul național. Tot în cadrul protocolului, au fost susținute consultări publice la nivelul gărzilor forestiere, în vederea analizării situației pădurilor virgine din fiecare zonă, la care au fost invitați să participe toți factorii interesați (administratori de păduri și arii protejate, autorități, ONG-uri, reprezentanți a instituțiilor de învățământ)”, au mai anunțat reprezentanții Ministerului.

La consultările publice au participat peste 80 de factori interesați, datele obținute în cadrul întâlnirilor fiind centralizate, în vederea protejării acestor păduri în procesul de avizare a lucrărilor de exploatare. Astfel, se asigură un regim de protecție pentru aceste păduri, până la finalizarea studiilor de fundamentare necesare introducerii lor în Catalogul Național.

Legislația din România permite tuturor factorilor interesați de pădurile virgine și cvasivirgine din România să introducă în Catalogul Național pădurile identificate de aceștia, în baza elaborării unor studii de fundamentare, în conformitate cu OM 2525/2016. O serie de ONG-uri au introdus deja astfel de păduri în Catalogul Național.

Primele păduri seculare din România au apărut în anul 1906, în Bucovina, când au început demersurile pentru constituirea Rezervației Codrul Secular Slătioara, pe o suprafață de 671,11 ha, ca fiind o „pădure neatinsă de topor“. Astăzi, Codrii Seculari de la Slătioara sunt înscrişi în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, urmând a fi introduși și în Catalog ca pădure virgină.

VIATenews
SURSĂMediafax
SHARE

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.